Cele mai îndrăgite tradiţii pentru spor şi sănătate de Sfântul Ilie
De Sfântul Ilie, românii respectă anumite tradiţii moştenite din moşi-strămoşi. Aşteptate tot anul, Târgurile de Sântilie, organizate în toate zonele ţării, reprezintă un prilej de bucurie şi de împlinire a unor ritualuri cu efecte benefice în viaţa comunităţii.
Se organizează tradiționalul Târg de pe Muntele Găina
În Transilvania, la Tradiţionalul Târg ce se organizează în vârful muntelui Găina se adună băieţii, fetele şi bătrânii din Transilvania. Cu acest prilej, toţii cântă, dansează şi se distrează. Prin tradiție, mulţi tineri care se cunosc şi dansează cu acest prilej, în curând se căsătoresc. În ziua praznicului, pe munte, se cunosc locuitorii din toată Transilvania, unde satele sunt foarte răsfirate.
O tradiție seculară prenupțială, în mediul pastoral
Hora de Sântilie este o tradiţie seculară prenupţială din mediul pastoral. Din vremuri îndepărtate, ciobanii care coborau cu prilejul sărbătorii le aduceau fetelor iubite câte o furcă de tors cioplită de ei şi câte un caş; apoi, le invitau să joace în horă. Fetele nu puteau fi peţite, deci nu se puteau mărita, dacă nu erau invitate să joace în horă şi, în acest caz, tinerele mai aşteptau un an, până la târgul din anul următor.
La sărbătoarea Sfântului Ilie se respectă unele interdicţii
La sărbătoarea Sfântului Ilie nu se lucrează: gospodinele nu trebuie să facă ordine în gospodărie, iar în multe zone din ţară nu se aprinde nici focul în vatra familiei, pentru a pregăti mâncare gătită. În fiecare an, prin tradiție, se respectă această interdicţie, deoarece gospodinele nu vor să-l supere pe Proroc. În același timp, potrivit tradiţiei, gospodarul care nu respectă sărbătoarea este pedepsit de Sfântul Ilie, iar acesta trimite grindină şi furtună peste ogoarele lui.
Moșii de Sfântul Ilie este un prilej de comemorare a copiilori morţi
Moşii de Sfântul Ilie este un prilej de comemorare a copiilor morţi. În familiile care s-au confruntat cu un necaz de acest fel, şi le-au murit copiii, în memoria lor părinţii dau de pomană mere. Fructele sfinţite la biserică se împart copiilor din vecini sau celor pe care mamele îi întâlnesc când se întorc de la biserică.
De Sfântul Ilie se respectă tradiţia “Retezatul stupilor”
În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „Retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbaţii credincioşi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. După recoltarea mierii, apicultorul gazdă îşi invită la masa festivă prietenii şi rudele să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Tradiţia populară spune că împlinirea acestui ritual atrage prosperitatea în casele apicultorilor şi le apără stupii de hoţii pasionaţi să fure mierea de mană.
Sfântul Ilie este ocrotitorul recoltelor
Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat, în anul următor. În dimineaţa praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ocrotite de umezeală şi se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege şi se sfinţeşte la biserică şi busuiocul.
Se mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere
În multe zone din Moldova, în această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunţă la tradiţie: ele se îmbracă în haine de sărbătoare şi merg în câmp să secere câţiva snopi. Apoi, femeile scutură snopii, adună boabele, le pisează şi fierb grâul pe care-l îndulcesc cu miere.
Gospodarii consumă fructe proaspete, cu excepția merelor văratice
În ziua praznicului, în mediul urban şi rural, gospodarii consumă fructe proaspete, cu excepţia merelor văratice. Tradiţia spune că, oricine respectă acest obicei, va fi sănătos tot anul. În același timp, o altă datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă, va avea parte numai de mere.
În unele sate, femeile vor duce la biserică numai mere văratice
În unele sate din Moldova și din sudul țării, există şi obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite se vor transforma în mere de aur.
Merele, fructele preferate de Sfântul Ilie, se consumă sfințite
În multe zone din țară, până-n ziua praznicului, pentru a nu-l supăra pe Proroc, nu se mănâncă mere, fructele preferate ale Sfântului Ilie. După ce se sfinţesc la biserică, credincioşii împart mere copiilor, rudelor, prietenilor şi săracilor. Când este respectată această datină, merele dulci se păstrează mai bine şi devin mai gustoase. De asemenea, în ziua praznicului, se mănâncă pentru prima dată roadele pământului din acest an: mere, struguri, nuci şi alune.
Ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rog bogat !
Sfântul Ilie este şi ocrotitorul recoltelor. De aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor.
În zorii sărbătorii se împlinește un ritual pentru soartă
În multe zone rurale, în mod discret, în zorii sărbătorii, fetele nemăritate merg în lanurile de cânepă. Îmbrăcate în cămăşi albe, ele se scaldă în roua aşternută pe cânepă. Fata care visează un lan de cânepă verde se va căsători cu un băiat tânăr. În schimb, fata care visează un lan de cânepă uscată se va căsători cu un bărbat mai în vârstă.
Dacă tună și fulgeră în ziua praznicului…
Prin tradiție se spune că, dacă tună şi fulgeră în ziua praznicului de Sfântul Ilie, alunele şi fructele din livezi vor avea viermi.
Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui
De obicei, în ziua praznicului nu plouă. De obicei, Dumnezeu nu-i spune Sfântului Ilie când este ziua lui, pentru ca acesta să nu trimită pe pământ furtună şi trăznete prin care să-i pedepsescă pe oameni pentru păcatele lor. Dacă Sfântul insistă să afle când este ziua lui, atunci Dumnezeu îi spune că ziua lui a trecut de mult.
Dacă plouă şi tună să nu deschidem ferestrele și ușile
Tradiţia populară spune că, dacă plouă şi este furtună în ziua de Sfântul Ilie, nu trebuie să deschidem ferestrele sau uşile. În acest fel, dacă suntem prudenţi, dracii fugăriţi de furia Sfântului nu au cum să pătrundă în locuinţa care este protejată.
În ziua de Sfântul Ilie să nu călătoriți !
Nu este bine să pornim la drum în ziua de Sfântului Ilie. Potrivit tradiției, dracii fugăriţi de Prorocul Ilie se ascund sub pomi, la răscruce de drumuri, ies în calea trecătorilor şi le poartă ghinion. Se spune că, dacă plouă în ziua praznicului, vremea rea se menţine încă 20 de zile.
În ziua praznicului, credincioşii sunt ocrotiţi de semnul crucii
Dacă în ajunul praznicului sau după ce trece această sărbătoare ploile sunt însoţite de trăznete şi de fulgere, credincioşii surprinşi pe drum, de vremea rea, trebuie să-şi facă semnul crucii cât mai des, până ajung la un adăpost. Credincioșii au convingerea că atunci când Dumnezeu i-a dat biciul Sfântului Ilie, ca să-i pedepsească pe draci, i-a spus să-i ocrotească de orice rău pe toţi oamenii care-şi fac semnul crucii, iar dracii să nu aibă putere asupra lor.
O datină care prevestește cu cine te căsătorești
O străveche datină recomandă fetelor ca, în ajunul preaznicului de Sfântul Ilie să meargă noaptea în zonele unde este semănată cânepa, să se dezbrace și să se tăvălească dezbrăcate prin cânepă. După aceea, fetele trebuie să se îmbrace repede, să mearga acasă și să doarmă. Dacă în timpul nopții fetele vor visa cânepă verde, ele se vor căsători cu cu flăcăi, cu băieți tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată, fetele se vor mărita cu bărbați bătrâni.
Pentru tinerii decedați, mamele impart porumb fiert și multe bucate
Unele femei împart porumb fiert sau farfurii pline cu mâncare, împodobite cu flori de vară. De asemenea, cu flori de vară și legate cu ață roșie se împart și căni pline cu apă.
