La data de 23 aprilie creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, sărbătorit în fiecare an la data de 23 aprilie, este unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină. Numele său provine din limba greacă (Gheorghios) şi în traducere înseamnă agricultor.
Istoria sărbătorii
Documentele religioase menţionează că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în ţinutul Capadochiei, leagănul creştinătăţii, într-o familie de creştini înstăriţi, posesorii unei averi impresionante în acel ţinut. Din copilărie, Sfântul Gheorghe a rămas orfan de tată, un cunoscut martir al credinţei în Hristos din secolul al IV-lea, în vremea domniei Împăratului Diocletian. Drama aceasta care a intervenit în viața familiei a îndemnat-o pe mama Sfântului Gheorghe să se mute împreună cu fiul său în Palestina.
Tânărul Gheorghe a urmat cele mai vestite școli din acea vreme
Documentele religioase menționează că tânărul Gheorghe a urmat cursurile vestitelor școli din vremea sa, apoi a îmbrăţişat o carieră militară în armata romană. În timp, el a reușit să se sfirme și să urce treptele ierarhiei în acest domeniu, până la demnitatea de comandant în armata împăratului Diocleţian.
Comandantul Gheorghe și-a mărturisit public credința
Anul 303 a fost o etapă de răscruce pentru creștinii din acea vreme. Împăratul Diocleţian a emis un decret care înăsprea represaliile împotriva creştinilor. Ca și tatăl său, comandantul Gheorghe a hotărât să-şi mărturisească public credinţa în Hristos.
Comandantul Gheorghe a suportat cu stoicism canoanele
Pentru a-l convinge să renunţe la credinţa creştină, împăratul Diocletian l-a întemniţat pe comandantul Gheoeghe şi l-a supus tuturor torturilor cumplite, practicate în acea vreme. Tânărul Gheorghe a suportat cu stoicism canoanele la care a fost supus. Canoanele respective sunt menționate în documentele acelei perioade cu restricții pentru n viața creștinilor. Deşi a fost lovit cu suliţa, tras pe roată şi aruncat într-o groapă cu var nestins (acestea fiind doar o parte dintre torturile din care a supravieţuit prin minuni dumnezeieşti), Gheorghe nu şi-a renegat credinţa în Hristos.
Gheorghe a înfăptuit o minune în timpul detenției
În perioada cât a fost întemniţat, tânărul comandant a înfăptuit o minune. Se spune că, spre uimirea supraveghetorilor temniţei, Gheorghe a înviat un deţinut mort în celula sa.
Credinţa fermă, dar şi eroismul prea credinciosului Gheorghe au atras ca un magnet personalităţile de seamnă ale contemporanilor săi. Exemplul credinciosului comandant Gheorghe a fost urmat de un renumit magician al curţii imperiale şi de împărăteasa Alexandra, soţia împăratului Diocletian și aceștia au îmbrăţişat credinţa creştină.
Comandantul Gheorghe n-a renunţat la credinţa sa
Împăratul Dioclețian i-a oferit comnadantului Gheorghe numeroasele onoruri în schimbul renunţării la credinţa creştină; acestea au fost refuzate cu fermitate de commandant. De aceea, orgoliosul suveran a poruncit uciderea lui Gheorghe şi a soţiei sale Alexandra, prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 303. După moarte, Sfântul Gheorghe a devenit un model de demnitate, de credinţă şi de curaj.
Iconografia creștină păstrează imaginea Sfântului Mare Mucenic
Sfântul Gheorghe în iconografia creștină
Iconografia păstrează o imagine reprezentativă a Sfântului venerat de lumea creştină: Sfântul Gheorghe este înfăţişat în uniformă militară, călare pe un cal alb, străpungând cu suliţa un balaur.
Sfântul Gheorghe omoară balaurul din cetatea Silena
O icoană foarte cunoscută de toţi creştinii face referire la o legendă pioasă, în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena din provincia Libiei, de un balaur care teroriza întreaga suflare a cetăţii.
Ce spune legenda despre fiorosul balaur
Legenda spune că lângă cetatea Silena a apărut un balaur pe cât de uriaş, pe atât de feroce. Pentru a îmblânzi cumplita reptilă, locuitorii cetăţii Silena au hotărât să hrănească reptila dându-i de mâncare propriii lor copii. Într-o zi, un demnitar al oraşului urma să-şi jerfească unica fiică şi s-o dea ca hrană reptilei. Atunci, Sfântul Gheorghe, care călătorea prin acele meleaguri, a fost impresionat de cumplita veste și a acționat rapid: a omorât fioroasa reptilă. Mai mult, legenda spune că tânăra a legat cu o sfoară leşul reptilei şi l-a cărat în cetate, apoi a incendiat reptile.
Comandantul Gheorghe n-a acceptat nici o răsplată
Sfântul Gheoghe nu a acceptat nici o răsplată de la părinţii fetei. De fapt, moartea balaurului pripăşit în cetatea Silena reprezintă lupta dintre bine şi rău.
Sfântul Gheorghe în iconografie poartă o platoşă sub mantia de martir
Iconografia îl mai reprezintă pe Sfântul Gheorghe într-o mantie roşie, culoarea specifică martirilor: Ca războinic și ca tribun militar, Sfântul este înfățișat în veşminte patriciene, purtând o platoşă sub mantie, o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.
După moarte, Marele Mucenic a continuat să facă minuni
După moarte, Sfântul a continuat să facă minuni, iar mormântul său, situat în localitatea Lod, la S-V de Tel-Aviv, în Israel, este venerat de pelerinii din lumea întreagă.
Sfântul Gheorghe este ocrotitorul Armatei Române
*Marele mucenic a fost patronul spiritual al domnitorului Ştefan cel Mare. De aceea, imaginea sfântului era pictată pe steagul Moldovei Medievale, dăruit de Ştefan cel Mare Mânăstirii Zografu de la Muntele Athos, ctitorie a domnitorului moldovean.
*Sfântul Gheorghe este ocrotitorul mai multor ţări precum, Anglia, Georgia, Germania, Lituania, Portugalia şi Grecia.
*Totodată, sub protecţia Sfântului Gheorghe stau mai multe oraşe cu nume celebre: Veneţia, Geneva şi Moscova.
*În Lituania, Sfântul Gheorghe este venerat ca un protector al animalelor, pe când în unele zone din Spania, ziua de prăznuire a Mucenicului Gheorghe este celebrată cu mese îmbelşugate şi cu multe daruri, ce se oferă sărbătoriţilor.
„În România, Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de Biruinţă, este invocat în numeroase lăcaşuri creştine, binecuvântate cu hramul Sfântul Gheorghe.De asemenea, un braţ al Dunării aminteşte că, atunci când este invocat, Sfântul Gheoghe ocroteşte orice colţ de ţară şi de lume. Evlavia românilor, pentru unul dintre cei mai iubiţi sfinţi de pe mapamond, se reflectă şi în faptul că mulţi dintre ei poartă slăvitul lui nume", precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Capitală.
În ziua praznicului, credincioșii din Capitală se adună în număr impresionant în bisericile ce poartă hramul Sfântului Mucenic Gheorghe: În special în Biserica Sfântul Gheoghe- Nou , situată pe Bulevardul I. C: Brătianu br.27, în sectorul III, la Km 0 și la Biserica Sfântul Gheorghe –Vechi, situată pe Calea Moșilor nr. 36, sectorul III.
