Luni începe Postul Mare. Cum respectăm acest Post. Tradițiile care adună sporul în casa noastră
După Săptămâna Albă, care se încheie în seara zilei de duminică, 18 februarie, creştinii ortodocşi sunt pregătiţi spiritual să parcurgă drumul aspru al Postului Mare care durează 48 de zile -de la 19 februarie şi până la 8 aprilie. În acestă perioadă duhovnicească, timp de 48 de zile, creştinii urmează o terapie a învierii sufletului.
Rânduieli spirituale respectate de creştini
De-a lungul secolelor, înţelepţii Ortodoxiei au vorbit despre anumite rânduieli spirituale, pe care creştinii le respectă de bună voie, începând cu îndatoririle de smerenie, de a consuma hrană de post şi continuând cu faptele de milostenie creştină. Pentru credincioşii care doresc să respecte cu evlavie toate cerinţele Postului şi nu urmează o postire „laică”, Postul Mare contribuie la răstignirea patimilor şi la învierea iubirii milostive.
În Vinerile Scumpe credincioșii țin post negru
După Vinerea Albă din Săptămâna brânzei (16 februarie), urmează Vinerile Scumpe, cele 12 zile de vineri pe parcursul Postului Mare care au o semnificaţie deosebită în viaţa creştinilor . În prima Vinere din prima săptămână a Postului Mare (23 februarie), credincioşii ţin post negru pentru a fi sănătoşi, pentru ca Dumnezeu să le ierte păcatele şi pentru a avea armonie şi spor în casă pe parcursul anului.
Postitorii își mărturisesc păcatele duhovnicului
În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu. De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele, renunţând la petrecerile mondene, însoţite de bucate „de dulce” şi de alcool.
În timpul Postului Mare nu se fac nunţi şi botezuri, iar postitorii nu participă la petreceri şi nici la evenimente de familie, care nu respectă restricţiile alimentare şi viaţa spirituală, specifice Postului.
Biserica acordă dezlegare la Post
Pe parcursul Postului, Biserica acordă dezlegare la Post copiilor, bolnavilor, bătrânilor şi militarilor.
Când se acordă dezlegare la unele alimente
În timpul Postului Mare se face "dezlegare" la unele alimente cum ar fi : ulei, vin, fructe de mare şi peşte. Se consumă untdelemn şi vin în zilele de sâmbată şi duminică, după Sfânta Liturghie, dar şi în zilele în care, în calendar, sunt rânduite sărbatori însoţite de semnele de "cruce roşie" sau "cruce neagra". În timpul Postului Mare există două dezlegări la peşte şi la vin: una este orânduită pe 25 martie, la sărbătoarea Bunei Vestiri şi cealaltă pe 1 aprilie, la Intrarea Domnului în Ierusalim.
Tradiţii care adună sporul în casă
În prima zi a Postului Mare se împlinesc unele ritualuri strămoșești
Prima zi a Postului Mare se numeşte şi Lunea curată sau Spolocalia. După tradiţie, în această zi creştinii purifică toate încăperile gospodăriei şi împlinesc unele ritualuri strămoşeşti : se face curăţenie după petrecerea de Lăsatul sec de brânză, se tămâiază casa şi se stropeşte casa cu agheazmă ( exceptând baia). Gospodinele nu gătesc şi nu aruncă gunoiul din casă. Adulţii însă mănâncă doar gustări reci, de post şi beau zeamă de varză.
În Lunea Curată (Spolocalia), oamenii se curăţă de păcare şi Spolocalia este un pas important pentru purificarea spirituală. Gospodinele spală vasele în care s-a preparat mâncarea de dulce, dar şi tacâmurile şi le pun în cămară, cu gura în jos, până la sfârşitul Postului. Copiii au voie să mănânce din bucatele rămase de la masa sărbătorească de Lăsatul sec de brânză. De asemenea, firimiturile de la masa de Lăsatul secului de brânză se pun în mâncarea păsărilor din gospodărie de stăpânul casei, care le cheamă în dimineaţa Lunii curate: ”Veniţi păsări să vă dau şi vouă ce am păstrat pentru voi din bucatele mele cu care am întâmpinat Postul, iar voi să prindeţi Post de la bucatele de vară!”
În prima zi de marţi din Post - tradiţii de ieri şi de azi
Odinioară, în prima zi de Marţi după Lăsatul Secului, în mediul rural, fetele şi femeile tinere începeau să lucreze la costumele naţionale cu care se îmbrăcau de Paşti. În prezent, există o nouă tradiţie: gospodinele îşi cumpără în această zi lână sau mătase din care încep să împletească un obiect de îmbrăcăminte pe care să-l poarte în seara de Înviere. Din moşi-strămoşi, tradiţia spune că respectând acest obicei, fetele şi femeile tinere vor avea spor în activitatea de zi cu zi, până la Postul din anul viitor.
Miercurea şi vinerea, credincioşii riguroşi ţin post negru
Păresimile, zi de bilanţ pentru gospodăria creştinului
Mijlocul Postului Mare, numit şi Păresimile, orânduit totdeauna într-o zi de miercuri, este o zi de bilanţ pentru orice gospodărie. În trecut, gospodinele socoteau câtă cânepă mai aveau de tors, pentru că sorocul era în Joia Mare. În prezent, gospodarii socotesc treburile restante din gospodăria lor şi fac o planificare riguroasă a acestora, pe zile, tot până în ziua de Joia Mare. Treburile neteminate la timp, spune tradiţia, alungă sporul din acea casă.
În Săptămâna Mare credincioşii se împărtăşesc
În Săptămâna Mare a Paştelui, cei care au ţinut Post se duc să se spovedească duhovnicului lor, mărturisindu-i acestuia păcatele sau greşelile făcute, prin care i-au supărat pe semenii lor. Spovedania făcută duhovnicului este tainică, iar preotul nu are voie să spună nimănui mărturisirile credinciosului care i se confesează. După ce creştinul s-a spovedit, se poate împărtăşi; preotul îi dă puţin vin şi anafură, simboluri ale sângelui şi trupului Domnului.
Postirea este o punte de comunicare cu Dumnezeu
Pe parcursul celor şapte săptămâni de post, credinciosul posteşte pentru ca Dumnezeu să-i împlinească o dorinţă, să-l elibereze de un necaz şi să-i dea sănătate, dar dacă cerem ceva, fără să jertfim şi noi ceva, rugăciunea noastră nu este ascultată. Atunci când este înmănuncheată cu rugăciunea şi cu harul voinţei, Postirea este o punte de comunicare cu Dumnezeu. În această privință, sfinții părinți spun că intrând în Săptămâna Mare, credinciosul posteşte pentru a dărui mulţumirea şi iubirea sa lui Hristos, cel care s-a răstignit pentru păcatele noastre.
Credinciosul participă la Pătimirile lui Hristos
În ultima săptămână de Post, credinciosul nu mai cere nimic, el participă prin nevoinţă la Pătimirile lui Hristos, urcând alături de El pe drumul Golgotei, bucurâdu-se apoi de Clipa Învierii celui care a ridicat păcatele lumii.
Dacă postitorii respectă tradițiile acceptate de credința creștină
De-a lungul deceniilor, s-a dovedit că prin respectarea cu sfinţenie a tradiţiilor acceptate de credinţa noastră creştină, postitorii se vor bucura de sănătate şi de spor în tot ce întreprind pe tot parcursul anului.
La Denia celor 12 Evanghelii se împlinește tradiția celor 12 noduri
În Joia Mare, credincioşii merg la Biserică şi participă la Denia celor 12 Evanghelii. Pe parcursul deniilor, credincioşii fac noduri pe o panglică, câte un nod după fiecare Evanghlie. În timpul anului, când credinciosul se roagă să i se împlinească o dorinţă sau să scape de un mare necaz, el desface un nod din panglica respectivă. Persoanele necăsătorite păstrează această panglică sub pernă, pentru a-şi cunoaşte ursitul.
În Joia Mare se respectă și Tradiţia cănilor dăruite rudelor decedate
În Joia Mare, în multe zone din țară , se mai respectă un obicei legat de pomenirea rudelor trecute de ultimul hotar al vieţii. Familia celor trecuţi la viaţa veşnică împarte în cimitir căni umplute cu fructe sau cu orez de post, în memoria celor dragi. Este vorba despre tradiţia cănilor din Joia Mare, pe care rudele le dau peste mormânt altei persoane care le primeşte. Când se împlinește această tradiţie este bine să se aprindă şi o lumânare la mormântul sau în curtea casei unde a locuit cel adormit, pentru că, în ultima zi de pomenire a morţilor din Postul Mare, cei plecaţi la viaţa de dincolo se întorc acasă.
