Săptămâna Luminată: tradiții care luminează existența credincioșilor
Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se încheie după cincizeci de zile de la Paști, la sărbătoarea Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile). De Sfintele Paşti, Biserica vesteşte: "Acum toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de sub pământ". De aceea, începe Săptămâna Luminată.
În primele secole ale creștinismului, oamenii erau botezați în noaptea de Paşti. Cei botezați cu acest prilej erau numiți ”luminați ”şi purtau haine albe toată săptămâna. Aceste veșminte simbolizau bucuria Învierii, un motiv în plus ca săptămână să se numească Săptămâna Luminată, ne spun Sfinții părinți.
În Săptămana Luminată se împlinesc rânduieli bisericești speciale
Potrivit unei tradiţii populare, în această Săptămână Raiul este deschis, iar cei adormiți sunt primiţi aici, chiar dacă aceștia au săvârșit multe păcate în viața pământeană.
Credincioşii ortodocşi nu ţin post până duminică, iar tradiţia spune că, după ce s-a încheiat cel mai mare Post din an, în Săptămâna Luminată creștinii se bucură de o etapă mai puțin restrictivă.
În Săptămâna Luminată, preoţii poartă veşminte albe, iar uşile altarului rămân deschise. În timpul slujbelor nu se fac metanii şi nu se îngenunchează. În această perioadă, slujbele oficiate în Biserici se deosebesc de cele din timpul anului. Cântările şi textele religioase din această perioadă se referă la Învierea din morţi a Mântuitorului. Slujbele oficiate sunt înfluențate de bucuria Învierii. De asemenea, și slujba înmormântării persoanelor care au adormit în zilele Săptămânii Luminate, are o rânduială deosebită.
Începând din Duminica Paştelui şi până la Înăltarea Domnului, credincioşii se salută cu cuvintele: "Hristos a înviat!” şi răspund: "Adevărat a înviat!"
Tradiții care se împlinesc în Săptămâna Luminată
În Lunea Albă, concursuri de ciocnit ouă roșii
Prima zi a săptămânii din Săptămâna Luminată, în tradiția populară este cunoscută cu numele de Lunea albă. În multe zone din țară se organizează concursuri de ciocnit ouă, iar fetele sunt stropite de tinerii din comunitatea respectivă cu apă , un ritual care anticipează că aceste tinere se vor mărita până la sfârșitul anului.
Miercurea și vinerea sunt zile de harți
În Săptămâna Luminată, miercuri şi vineri sunt zile cu "harţi", deoarece biserica oferă dezlegare la mâncarea de dulce. De asemenea, preoţii poartă veşminte albe, iar uşile altarului rămân deschise.
În Vinerea din Săptămâna Luminată se prăznuiește Izvorul Tămăduirii
În vinerea din Săptămana Luminată, când creștinii prăznuiesc Izvorul Tămăduirii, se săvârşește slujba sfinţirii celei mici a apei. Este un praznic închinat Maicii Domnului, iar numele de Izvorul Tămăduirii se referă la minunea săvârșită de Maica Domnului cu un orb, la un izvor dintr-o pădure din apropierea Constantinopolului.
În aceste zile nu se fac parastase
În Săptămâna Luminată nu se fac parastase sau slujbe speciale pentru rudele decedate. Aceste slujbe speciale oficiate pentru cei plecați în eternitate sunt reluate după Duminica Tomii.
Ce simbolizează candela aprinsă pe Sfânta Masă
În Săptămâna după Praznicul Învierii, totul în jurul nostru este scăldat în lumina sfântă a Învierii Domnului. Credincioșii știu că în noaptea Sfintelor Paști, în toate bisericile se sting luminile. Rămâne aprinsă doar candela de pe Sfânta Masă din Sfântul Altar. Încăperea întunecată simbolizează chipul morții și al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. În schimb, candela aprinsă de pe Sfânta Masă simbolizează ”sufletul viu și îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad”, spun sfinții părinți.
Marțea din Săptămâna Luminată nu se lucrează
Potrivit tradiției populare, în Marțea din Săptămâna Luminată, oamenii nu trebuie să lucreze. Totodată, gospodinele nu au voie să presteze munci în gospodăria lor: să spele rufe, să măture sau să se ocupe de curățenia casei. În zonele rurale, femeile dăruiesc săracilor pachete cu mâncare din care nu trebuie să lipsească o bucată de Pască și o sticluță cu vin roșu.
Miercurea, femeile nu au voie să muncească
Miercurea din Săptămâna Luminată se mai numește și Sfânta Mercurie. Spre deosebire de femei, bărbații au voie să meargă și să muncească la câmp. Femeile trebuie să respecte această restricție și nu au voie să muncească. O veche tradiție menționează că femeile care nu restectă tradiția vor atrage în casa lor ghinioanele, iar în familia respectivă, gospodina nu va avea ” ce să pună pe masă” tot anul. În tradiția populară, cine muncește de ” de nunta șoarecilor” aduce în casă paguba și rozătoarele.
În Joia Verde se sărbătoresc holdele
Joia din Săptămâna Luminată se numește Joia Verde și în această zi sunt sărbătorite holdele, grânele și grădinile. În popor, în Joia Verde, denumită și "Joia Rea", se împlinește un ritual pentru morți. Acum, în această zi, are lor un ritual al morților. Un gospodar cară 44 de găleți cu apă , aprinde câte două lumânări la cele 4 puncte cardinale ale găleții. După aceea, apa astfel "sfințită" în acest mod, se varsă în fântâna din curtea casei. În Joia Verde gospodarii nu au voie să presteze munci în gospodărie, iar cei care nu respectă această restricție aduc nenorocul în casă, dar și seceta și dăunătorii în gospodăria sa.
În Vinerea Scumpă, biserica sfințește iar Fântânile
Vinerea din Săptămâna Luminată se mai numește Vinerea Scumpă sau Fântânița. În această zi, după slujba de seară, Biserica sfințește din nou fântânile. Totodată, în Vinerea Scumpă creștinii prăznuiesc Izvorului Tămăduirii.
Vinerea Scumpă se deosebește de Vinerea Neagră sau Vinerea Mare din Săptămâna patimilor. Legendele menționează că a Maica Domnului a construit o fântană în care se găsește apă doar În Vinerea Scumpă, deoarece această apă miraculoasă dăruia viață celor care o foloseau.
