Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia: Tradiții strămoșești care atrag sporul și norocul în familie
În ziua de 9 martie, în ultima zi a tradiționalelor Babe, ortodocșii îi comemorează pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, martirizați în Capadochia, în timpul împăratului roman Licinius. În această zi, femeile duc la biserică mucenici, preparate tradiționale pentru acest praznic., iar după slujba specifică sărbătorii, pentru sufletul morților din familie, ele dau de pomană săracilor aceste ofrande.
Prin tradiție, în această zi de aleasă sărbătoare, în țara noastră se respectă vechile tradiții și ritualuri moștenite din generație în generație
Mucenicii, ofrande împlinite în memoria ostașilor din Sevastia
”Mucenicii“, preparați de gospodine în ziua praznicului, sunt ofrande aduse celor 40 de mucenici care n-au renunțat la credința creștină. În diferite zone geografice, mucenicii se numesc măcenici, sfinţişori sau bradoşi. De asemenea, în unele localități, mucenicii se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor și sunt însiropați cu miere sau cu sirop de zahăr, apoi sunt asezonați cu nucă măcinată. Mucenicii se dau de pomană de sufletul morţilor din familia gospodinei care-i prepară.
În această zi începe Anul agrar
În multe zone geografice, în această zi de sărbătoare începe Anul agrar, considerat un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci, specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor. De-a lungul timpului, în țara noastră, la sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici s-au păstrat mai multe obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine.
Plugul este scos în curtea gospodăriei
Pentru a fi îmbelşugat (anul agricol care a început), ţăranii păstrează obiceiul să scoată plugul în curtea gospodăriei, peste care aruncă un ou, un semn al rodirii. În același timp, în multe sate ale ţării în mijlocul curţii se adună gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste flăcările acestui foc pentru a fi protejați de rele şi de boli tot anul. La sfârșitul ritualului, cenuşa este presărată în jurul copacilor şi în grădină. Se afumă și curtea casei cu o cârpă arsă pentru ca relele să fie alungate din viața gospodarilor.
Ogoarele și grădinile sunt stropite cu agheasmă
În zonele rurale se mai păstrează tradiţia ca ogoarele, grădinile și uneltele agricole să fie stropite cu agheasmă, simbolul sănătăţii gospodarilor şi prosperităţii.
De Mucenici, se împlinește tradiția de dezghețare a pământului
În tradiţia populară, se spune că Sfinţii Mucenici se întâlnesc şi iau parte la un ritual de dezgheţare a pământului şi de ”slobozire” a căldurii pe ogoare şi în grădini. Şi în prezent, vârstnicii satelor mai „bat” pământul în această zi cu bâtele spunând: „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vremea bună/pentru plug şi arătură”. Totodată, prin această acţiune magică, bătrânii înarmaţi cu bâte sau cu maiuri vor să trezească forţele adormite ale pământului.
Un ritual pentru sporul în gospodărie până la recolta viitoare
În Muntenia, în ziua praznicului, cu ajutorul unui pămătuf de busuioc, femeile stropesc obiectele din gospodărie. Sunt stropite vasele în care gătește mâncarea de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie. Totodată, se stropesc cu agheasmă lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile din cămară. Există credință că prin împlinirea acestui ritual gospodarii vor avea hrană până la recolta următoare. În finalul procesiunii, gospodina tămâiază încăperile casei, fără baie.
În ziua praznicului aflăm cum va fi vremea tot anul
Potrivit tradiției, în ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. Totuși, dacă în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul, iarna va dura până la Sfântul Gheorghe și, în mod cert, va urma o toamnă lungă.
Pentru a avea spor la bani, creștinii ”bat” mătănii în ziua sărbătorii
Un obicei este păstrat cu pioșenie în Bucovina: în fiecare gospodărie: mai ales tinerii, ”bat” câte o mătanie pentru fiecare sfânt sau, așa cum spune o altă tradiție, se împlineasc chiar 40 de mătănii, câte o mătanie pentru fiecare sfânt. Acest obicei se respectă pentru ca membrii familiei să dobîndească mulţi ani de viață, să fie sănătoşi tot anul şi, mai ales, pentru ca ei să găsească banii ”ascunşi” în pământ.
Pentru a avea o căsnicie frumoasă
În ziua Mucenicilor, părinții dăruiesc tinerilor căsătoriți câte 40 de nuci frumoase, în coajă, pentru ca urmașii lor să aibă o căsnicie frumoasă, iar membrii familiei să fie mereu sănătoşi.
Bărbații cred că vor avea spor la bani
Pentru a avea spor la bani, bărbaţii mănâncă seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin ei consumă o lingură de semniţe de floarea -soarelui sau de dovleac.
Se păstrează tradiţia celor 40 sau 44 de pahare
Deseori, unii bărbaţi respectă obiceiul străvechi de a „bea” 40 de pahare de vin (chiar 44, după tradiţia geto-dacilor, care susţineau că au fost 44 de mucenici). Această tradiţie datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia” de 40 sau de 44 de pahare cu vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi în putere de muncă.
Dacă nu puteți să beți Porția de 40 de pahare…
Cine nu poate să bea ”Porția” de 40 de pahare de vin, trebuie să guste câte puțin din fiecare pahar sau să accepte să fie stropit cu vinul din cele 40 de pahare, deoarece obiceiul prevestește însănătoșirea sângelui și multă putere de muncă.
Turta „Pupoiul” îl recunoaște pe norocosul familiei
În diferite județe, mai ales în judeţul Gorj, în dimineaţa praznicului de Mucenici, bătrânele satelor nu se abat de la tradiţia seculară. Ele prepară din mălai un “pupoi” ( o turtă mare) şi socotesc 44 de semne pe suprafaţa “pupoiului”. După preparare, bătrânele pun mai multe monede în aluatul “Pupoiului”, iar acesta este aşezat într-o tavă care se pune în cuptor să se coacă. Când s-a copt, “pupoiul” se unge cu miere şi se taie în bucăţi, în funcţie de numărul copiilor din acea familie. Primul copil din familie care găseşte o monedă este considerat “Pupoiul” casei, adică este norocosul familiei.
Ofranda specială “Uitata”, pentru morții nepomeniți la Moși
De asemenea, în ziua praznicului se face şi o turtă cu chip de om fără ochi, botezată “Uitata”. Această turtă este dăruită copiilor s-o mănânce cu miere, ca ofrandă pentru morţii care, din greşeală, în familie, aceștia n-au fost pomeniţi de moşi.
În noaptea de Mucenici se deschid mormintele și Porțile Raiului
În ziua praznicului se dau de pomană Mucenici și pachete cu mâncarea preferată de rudele decedate. Există credinţa că în noaptea de Mucenici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, iar spiritele morţilor sunt aşteptate de rude cu focuri aprinse şi mese împodobite cu mâncare.
De mucenici, stupii se scot de la iernat (retezatul stupilor)
De Mucenici, apicultorii scot stupii de la iernat şi îi așează în zone nepoluate unde, de obicei, în timpul anului există multă verdeață și flori, pentru a atrage roiul de albine și pentru a obține o recoltă bogată de miere.
