Tradiții pentru sănătate și noroc practicate de români la praznicul Sfântului Andrei
Noaptea Sfântului Andrei, dintre 29 spre 30 noiembrie, este o noapte încărcată de magie. În același timp, duhurile rele care zburdă în voie trebuie îndepărtate din căminul nostru. Totodată, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, Cel întâi Chemat, care deschide luna darurilor, românii împlinesc tradițiile moștenite din strămoși, pentru a fi sănătoși, iar norocul și sporul să nu părăsească gospodăria lor.
Grâul de Sântandrei, un ritual practicat la oraș și la sat
În ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, numită în popor Moș Andrei, Indrea, Cap de iarnă sau Ziua Lupului, credincioșii, de la oraș și de la sat, împlinesc ritualul ”Grâul de Sântandrei”. Credincioșii pun la încolţit o cană cu boabe de grâu lângă o icoană a Sfântului Andrei. Cine nu are o astfel de icoană poate să confecţioneze din carton o cruce în forma literei X, asemănătoare cu crucea apostolului Andrei. Grâul poate fi semănat începând din ajunul sărbătorii şi până în ziua praznicului la ora 24. Grâul se udă până la Anul Nou, la un interval de două zile, cu apă care să se menţină la temperatura camerei. După Anul Nou, grâul nu trebuie aruncat la gunoi, ci trebuie adăugat în hrana păsărilor din gospodărie sau să-l daţi păsărilor cerului care vin la fereastra casei voastre. Ritualul acesta anticipează cât de prosper va fi anul viitor pentru persoana care l-a semănat. Dacă grâul va creşte verde şi des, în mod cert, Noul An va aduce multe bucurii persoanei care l-a semănat.
Icoana Sfântului Andrei , în gospodăriile cu multe necazuri
În familiile unde necazurile sunt tot mai numeroase, în special în Basarabia, în Moldova şi în Transilvania, gospodarii respectă o veche tradiție: ei aduc în casele lor o icoană a Sfântului Andrei pentru a alunga duhurile necurate, bolile şi paguba. Icoana va fi sfințită în ziua praznicului.
Gospodinele practică un ritual de alungare a spiritelor malefice
În ajunul sărbătorii, gospodinele practică un străvechi ritual prin care își doresc să alunge spiritele malefice care risipesc belșugul casei. Înainte de căderea serii, gospodinele întorc vasele din bucătărie, oale și cratițe, cu gura în jos, pentru a alunga spiritele rele care se cuibăresc în aceste vase și risipesc belșugul atât din casa gospodinei care împlinește ritualul, cât și din localitatea unde se află căminul gospodinei.
Tinerele necăsătorite află cine este ursitul
În ajunul sărbătorii, tinerele necăsătorite, care vor să-şi cunoască destinul, împlinesc un ritual, cunoscut în tradiția populară sub numele de ”Turtica de Andrei”. Fetele necăsătorite pregătesc în ajunul sărbătorii „Turtica de Andrei", care se prepară din făină de grâu amestecată cu apă şi cu multă sare. Turta se coace pe plită, la foc mic, până se rumeneşte şi se mănâncă în acea seară. După împlinirea ritualului, tânăra îi adresează o rugăciune Sfântului Apostol, rugându-l să-i fie de folos. Tânărul care îi apare fetei în vis şi-i oferă o cană cu apă, ca să-şi potolească setae, după ce a mâncat turta sărată, o va cere de soţie în anul următor.
Ritualul cu cepe, prognoze sigure pentru Noul An
În tradiția populară, în noaptea Sfântului Andrei se împlinește și ritualul cu cepe, prognoze meteorologice care nu dau greș. Pentru împlinirea ritualului, în cămară sau în podul casei gospodinele pun 12 cepe sănătoase, de aceeaşi mărime, şi le lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei cepe i se atribuie numele unei luni. Cepele care au încolţit reprezintă lunile favorabile recoltelor din anul următor, iar cele care s-au stricat anticipează lunile ploioase sau cele în care va cădea grindină.
Usturoiul atrage norocul, alungă bolile și necazurile
În tradiția populară s-a observant că acele gospodine care, în ziua praznicului prepară multe bucate ce conţin usturoi, vor petrece cu bine iarna. Unii credincioși împlinesc în această zi și ritualul ajunării până la amiază. Acei credincioși care împlinesc acest ritual vor să traverseze iarna fără probleme, noul an să fie îmbelşugat, să aibă noroc în carieră, să se bucure de longevitate şi de sănătate deplină.
Funia cu usturoi , un ritual de protecție
La țară, în ziua praznicului se poartă funia cu usturoi la brâu, toată ziua. Ritualul este practicat mai ales de bărbaţi şi tradiţia spune că cine-l respectă este apărat de boli, de evenimente dramatice şi de duşmanii aprigi. În acelaşi timp, în căminele cu fete necăsătorite, după împlinirea ritualului, vin peţitorii.
În ”Noaptea strigoilor” se ung lucrurile din casă cu nouă fire de usturoi
Noaptea Sfântului Andrei este numită în popor şi „Noaptea strigoilor". De aceea, în multe zone din ţară, pentru a preveni unele necazuri pricinuite de spiritele malefice, care sunt foarte active în această seară, aducând boli şi pagubă, gospodinele respectă un anumit ritual: ele ung lucrurile din casă cu nouă fire de usturoi încolţit în gospodăria respectivă. În acelaşi timp, fiecare membru al familiei mănâncă şi câte un bob de usturoi.
În ziua praznicului, nu se împrumută obiectele din gospodărie
În această zi, nu se împrumută nici un obiect din casă şi la sate se fac descântece pentru recuperarea pagubei şi a obiectelor pierdute.
Se împlinește un ritual pentru ca pomii să rodească
În ziua praznicului, pentru ca pomii să rodească în livezi, gospodarii lipesc cruci făcute din ceară pe scoarţa pomilor care nu mai dau rod bogat.
Pâinea Sfântului Andrei aduce belșug, sănătate și armonie
În ajunul sărbătorii, gospodinele frământă o pâine mare și după ce aceasta se rumenește se așază pe un ştergar alb; lângă pâinea mare, rumenită se pune o monedă de argint. Tradiția populară spune că, prin împlinirea acestei datini, Sfântul Andrei va binecuvânta gospodăria în care s-a împlinit ritualul cu belşug, cu sănătate şi cu armonie.
O tradiție pentru sporul laptelui
În ziua praznicului, în mediul rural, se îngroapă în grădină un drob de sare, alături de o oală de lut umplută cu untură. Ulcica respectivă stă îngropată în pământ până la Sfântul Gheorghe: atunci se dezgroapă cele două "leacuri". Se amestecă untura cu sarea şi cu această pomadă gospodinele ung ugerele vacilor, în fiecare zi, până la Sfântul Andrei. Atunci se repetă ritualul, deoarece există convingerea că împlinirea acestei tradiții alungă farmecele făcute de dușmanii unei familii pentru ca vacile să nu aibă mereu lapte.
La marele praznic, Biserica acordă dezlegare la peşte
În zorii creştinismului, în timpul persecuţiilor romane, peştele era un simbol de recunoaştere între creştini. De aceea, la praznicele creștine, și la praznicul Sfântului Andrei, orânduit în Postul Naşterii Domnului, Biserica acordă dezlegare la peşte.
Icoana Sfântului Andrei atrage norocul
Potrivit tradiţiei, în familiile unde necazurile sunt tot mai numeroase, când gospodarii au adus în casa lor o icoană sfinţită a Sfântului Andrei, paguba şi bolile au stat departe de acel cămin și de toţi membrii familiei.
Se prepară ”Turtica de Andrei”
Tinerele necăsătorite, care vor să-şi cunoască destinul, practică ritualuri de atragere a ursitului. În ajunul sărbătorii, tânăra care vrea să ştie cum arată ursitul ei va pregăti „Turtica de Andrei”- o turtă preparată din făină de grâu amestecată cu apă şi cu multă sare. Turta se coace pe plită, la foc mic, până se rumeneşte şi se mănâncă în acea seară. După împlinirea ritualului, tânăra se roagă Sfântului Apostol Andrei cerându-i ajutorul. Tânărul care îi apare fetei în vis şi-i oferă o cană cu apă, ca să-şi potolească setae, după ce a mâncat turta sărată, o va cere de soţie în anul următor.
Ritualul ”Întoarce ulcica”
Îndeosebi în mediul rural, în ajunul sărbătorii, se practică ritualul „Întoarce ulcica”, o datină menită să-l determine pe iubitul tinerei s-o ceară în căsătorie cât mai repede. La miezul nopţii, tânăra stă singură la gura sobei . Ea ţine în mână o cană nouă de lut, pe care o întoarce cu gura în jos. Pe dosul vasului, ea aprinde trei bucăţele de cărbune şi, în timp ce cărbunii ard, tânăra rosteşte o incantaţie prin care tânărul este chemat să vină cât mai repede la părinţii ei s-o ceară în căsătorie.
Ritualul cu 41 boabe de grâu
Fata care vrea să ştie dacă se căsătoreşte în anul următor, în ajunul sărbătorii pune sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă în vis apare un tânăr care-i fură boabele, înseamnă că ea se va căsători, în mod sigur, în anul următor.
Colacul care aduce noroc
Pentru a afla dacă are noroc, orice tânăra poate să prepare un colac din aluat dospit, iar în mijlocul acestuia să pună un căţel de usturoi. Colacul trebuie lăsat într-un loc călduţ timp de şapte zile. Dacă în acest timp usturoiul încolţeşte, fata va avea mult noroc în anul următor.
Lupul este sprinten în ziua praznicului…
Lupul este sprinten în această zi. De fapt, o dată în an, în ziua Sfântului Andrei, lupul reuşeşte să-şi întoarcă gâtul. De aceea, în zonele de munte, gospodarii nu se duc în pădure după lemne şi au grijă ca păsările să rămână închise în coteţe, pentru a scăpa de furia lupilor.
