Tradiţii pentru spor și sănătate în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii
În lăcaşurile ortodoxe de la oraşe şi de la sate, în data de 3 mai, la praznicul închinat Izvorului Tămăduirii se săvârşesc, după rânduiala specifică Săptămânii Luminate, slujbe de sfinţire a apei, numită Agheasma Mică.
După slujba de sfinţire, preoţii îi stropesc pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău”. În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.
Apa sfinţită în ziua praznicului are puteri tămăduitoare
Apa sfinţită în ziua acestui praznic are efecte dovedite asupra sănătăţii fizice şi spirituale. În tradiţia populară, bolnavii care respectă ritualul şi beau agheasmă dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc. De asemenea, cu Agheasma mică se stropesc încăperile din gospodărie, cu excepţia băii.
Maica Domnului este un Izvor al Tămăduirii
Asimilarea Maicii Domnului cu un Izvor al Tămăduirii nu este întâmplătoare, deoarece aceasta este mijlocitoarea noastră către Iisus, este cea care a suferit pentru fiul Său pe „Drumul Crucii”. De aceea creştinii îi cer ajutor în momentele lor de boală sau de necaz.
Un legământ de loialitate - Jurământul juvenil
În unele zone ale ţării, în această zi se mai practică „Jurământul juvenil”. Ceremonia se face în fiecare an în ziua praznicului Izvorul Tămăduirii între tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani, pe criterii de prietenie, de afinitate sufletească şi de sex. Tinerii trebuie să împlinească mai multe momente rituale, să-şi jure loialitate şi să facă schimb de obiecte cu valoare sentimentală: un colac, un vas de lut sau o lumânare. Tradiţia numită înfrăţitul, un legământ între băieţi sau însurăţitul, un legământ între fete are drept scop ajutorul reciproc, între cei care au împlinit ritualul, în cele mai dificile momente din viaţa lor. Şi persoanele mature împlinesc acest legământ, după care ei îşi spun surate, fârtaţi, veri şi verişoare şi se comportă ca şi cum ar fi rude. Scopul acestui legământ este acela de a fi de ajutor celui cu care „s-a legat”, până la moarte.
Sărbătoarea este benefică pentru săpătorii de fântâni
În tradiţia populară, sărbătoarea este norocoasă şi spornică pentru săpătorii de fântâni. În această zi, apele sunt mai zgomotoase, mai zbuciumate; de aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă- în grădina casei sau în zone de deal şi de câmpie, pe ogorul lor.
În ziua praznicului nu se lucrează în gospodărie sau la câmp
Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcăminte, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
Gospodarii stropesc vitele cu apă sfințită
Mai ales în mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole.
De asemenea, cu apă sfinţită se stropesc grădinile şi livezile
Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.
Credincioşii se pot ruga în lăcaşuri care poartă numele sărbătorii
În Bucureşti, la Biserica Izvorul Tămăduirii - Mavrogheni (Strada Monetăriei nr.4, lângă Muzeul Ţăranului Român).
În ţară, credincioșii se roagă la cele mai cunoscute Izvoare Tămăduitoare
- În Dobrogea, la Mânăstirea Dervent, există cel mai cunoscut izvor. Pe aceste meleaguri, Sfântul Apostol Andrei a săvârşit numeroase minuni. Apa izvorului de odinioară curge şi astăzi, păstrându-şi puterile miraculoase asupra sănătăţii.
- La Mânăstirea Ghighiu, credincioşii care asistă la slujbă se pot bucura de ajutorul primit de la renumita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi pot găsi apă sfinţită la Izvorul Tămăduirii, situat în curtea mănăstirii.
- Un alt izvor cu apă vindecătoare, care adună mii de credincioşi, este la Mănăstirea Horaicioara, din judeţul Neamţ.
- La Mânăstirea Prislop, satul Silvaşu de Sus, comuna Prislop, judeţul Hunedoara, există un izvor tămăduitor la care vin în pelerinaj numeroşi credincioşi bolnavi. Tot în această localitate este şi mormântul preotului Arsenie Boca.
- Mânăstirea Izbuc, cel mai vechi lăcaş de rugăciune din judeţul Bihor, adăposteşte un izvor unic în Europa. Se spune că apa ţâşneşte dintre pietre, la anumite intervale de timp şi legenda aminteşte că izvorul a fost recunoscut ca o sursă tămăduitoare pentru bolnavi, după ce un copil orb s-a oprit să-şi spele ochii. La scurt timp, copilul a început să vadă.
- Tot la Mănăstirea Izbuc, femeile care doresc să aibă copii se roagă Maicii Domnului, în ziua praznicului, să le binecuvânteze viaţa cu un prunc. Şi, deseori, dorinţa lor se împlineşte. Sfântul lăcaş este la o distanţă de 100 Km de Oradea, pe DN.76, spre Deva.
