Tradiţii pentru spor şi sănătate la praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir
În ziua de prăznuire a Marelui Mucenic Dimitrie, în fiecare an, se împlinesc numeroase tradiții care atrag norocul și sănătatea în viața credincioșilor care le împlinesc. Iată care sunt cele mai îndrăgite tradiții respectate de credincioși:
Prognoze în ziua praznicului Sfântului Dumitru
Sfântul Dumitru este considerat patronul păstorilor. În acestă zi, ciobanii obişnuiesc să împlinească o veche datină pentru a afla cum va fi iarna care urmează. Ei aşază un cojoc în mijlocul locului unde se adună oile şi aşteaptă să se aşeze o oaie pe acel cojoc. Dacă pe cojoc se culcă o oaie neagră, va urma o iarnă blândă, dar dacă pe cojoc se culcă o oaie albă, atunci, în mod sigur, va fi o iarnă grea.
Tot ca o prognoză, se mai practică un ritual
Se urmăreşte, de asemenea, ce culoare are oaia care se trezeşte prima în dimineaţa sărbătorii: dacă se trezeşte o oaie albă şi merge spre Sud, iarna va fi foarte grea. Dacă se trezeşte o oaie neagră şi pleacă spre nord, urmează o iarnă uşoară. Dacă în ziua praznicului vremea este rece, urmează o iarnă blândă; în schimb, o zi însorită anticipează o toamnă lungă, cu vreme frumoasă.
De Sânmedru, aşa cum i se spune sărbătorii în popor, este „Ziua Soroacelor; acum se încheie socotelile, slujbele sezoniere şi alte înţelegeri încheiate cu şase luni în urmă. Cu această ocazie românii fac focuri în curtea gospodăriei lor, iar copiii sar peste flacăra acestora pentru a fi sănătoşi, iar tinerii, care urmează ritualul, doresc să se căsătorească.
Tot acum, se practică obiceiul separării oilor, iar ciobanii care le-au avut în grijă, pe timpul verii la munte, le restituie proprietarilor.
Din fiecare turmă este aleasă prima oaie care este mulsă pe pragul grajdului. Cu acest lapte sunt stropite toate oile şi grajdul; stăpânul oilor face semnul crucii şi rosteşte urarea: Cum ea a dat lapte/ aşa să daţi şi voi /acum/ şi cât veţi trăi. Ciobanii reveniţi în sat cu oile sunt îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi sunt întâmpinaţi cu bucurie de membrii comunităţii respective. Momentul sărbătoresc este urmat de o petrecere.
Din ajunul sărbătorii până a doua zi seara, în curtea gospodăriilor se aprind focuri, peste care sar copiii; se spune că ritualul are puterea să alunge ghinionul şi boala.
După ce se stinge focul, gopodarul este bine să aleagă din cenuşă cărbunele cel mai mare şi să-l arunce în grădină. Se spune că împlinind acest străvechi obicei, gospodarul va avea rod bogat în anul următor.
În ziua praznicului se împart ofrande
Acum se împarte câte o sticlă de vin din noua recoltă şi câte două pâini proaspete, pentru ca în anul care vine să fie spor şi sănătate şi în familia respectivă, iar doctorul să vină doar în calitate de musafir.
Ţăranii îl cinstesc astfel pe Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, cel care a dăruit oamenilor vinul, care se sfinţeşte pentru Sfânta Împărtăşanie.
La biserică, se sfinţesc şi alte ofrande: grâu fiert, nuci, mere şi covrigi; după slujbă, aceste daruri se împart săracilor şi copiilor, pentru sufletul rudelor decedate.
De asemenea, se mai practică un ritual bun pentru atragerea norocului şi pentru sporul casei. În ziua praznicului, se face pomană cu grâu fiert în care se adaugă unt, lapte sau brânză. De asemenea, vasele cu aceste ofrande se sfinţesc la biserică şi se împart persoanelor foarte sărace sau bolnave.
