Tradiţiile populare împlinite de Bobotează atrag sporul, norocul şi sănătatea în comunitățile creștine
Cele două sărbători, Boboteaza și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, întâmpinate cu mare bucurie de credincioși, sunt însoţite de o suită de tradiţii populare, practicate din generaţie în generaţie, pentru a alunga din comunităţile creştine spiritele malefice.
Sfințirea apelori Mari purifică mediul înconjurător
Prin ritualul specific acestui praznic, în ziua de Bobotează, se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice. Agheazma, adică apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.
Apa sfinţită revigorează trupul și sufletul
Agheazma este apa „vie”, este leacul care revigorează trupul şi sufletul, alungă bolile şi spiritele malefice din viaţa noastră. Sărbătoarea este cunoscută şi cu numele de Epifania sau Teophania, termene care provin din limba greacă şi înseamnă „apariţia-arătarea lui Dumnezeu” deoarece, la botezul lui Hristos, Sfânta Treime s-a arătat lumii pentru prima dată. Potrivit evangheliştilor Matei, Marcu şi Luca, atunci glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat, stând în râul Iordan, iar Duhul Sfânt se pogoară asupra lui în chip de porumbel. Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice împărăteşti ale Bisericii, iar principalul eveniment din această zi constă în sfinţirea mare a apelor, ce urmează Sfintei Liturghii din Ajunul Bobotezei şi Sfintei Liturghii din ziua praznicului.
În ajunul Bobotezei este zi de ajunare
Ajunul Bobotezei este zi de ajunare, chiar de post negru. Tradiţia aceasta este păstrată încă din secolele IV-VI, când catehumenii (oamenii care nu erau creştini) se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
Ritualuri de aflare a destinului
În ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necăsătorite iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă investită cu puteri magice, folosită în descântecele de chemare a ursitului. Fata care vrea să-şi afle destinul trebuie să postească, să se roage şi să pună busuiocul sub pernă, în ajunul sărbătorii. De asemenea, există o tradiţie foarte răspândită în multe zone din ţară pentru a afla cine este ursitul: tânăra care vrea să ştie cu cine se va căsători pregăteşte în ajunul sărbărorii o turtă din făină sărată şi apă. Se spune că tânărul care-i aduce în vis o cană cu apă este ursitul ei.
Creștinii întâmpină sărbătoarea în relații de armonie
În ajunul sărbătorii, oamenii aşteaptă praznicul în bună înţelegere; rudele şi părinţii nu se ceartă şi nu-şi pedepsesc copiii, pentru că altfel, se vor certa tot anul.
La sărbătoarea Bobotezei se practică diferite ritualuri
Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta. După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii din parohia sa, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă. Atunci se oficiază rugăciunea de sfinţire a apei.
Râurile, fluviile și lacurile sunt purificate
În seara de Bobotează, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”
Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.
Iordănitul, Sfințirea cea mare a apei
În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheazmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca toată familia să fie sănătoasă şi să aibă spor în muncă, tot anul.
La Bobotează, totdeauna, datina cea mai importantă este Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat, lângă o fântână sau lângă o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase. Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece.
Chiraleisa-datină de purificare
Pe lângă înţelesurile creştine, Boboteaza este o mare sărbătoare cu caracter popular. În această zi se practică un obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. În mediul rural, frecvent în localităţile din Moldova, în ajunul Bobotezei sau chiar în ziua de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor : „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!“. Tinerii colindători poartă la căciuli diferite plante cu puteri magice:busuioc, brad, vâsc şi salcie. Exista credinţa că, rostind formula liturgică „Chiraleisa“ de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieşte !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug şi anul care vine va fi „curat” până la praznicul Sfântului Andrei.
Interdicții referitoare la agheasmă
Cu apă sfințită se atropesc și animalele din gospodărie: oile, porcii și boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăștie agheasmă peste cai și iepuri care se pot preface în diavoli.
Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an
Agheasma Mică se poate săvârşi când doresc credincioşii acest lucru. În schimb, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului şi pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei...
Agheasma adunată de la trei biserici aduce spor
Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.
La Bobotează, se aruncă în apa îngheţată o cruce
În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban la Bobotează există obiceiul de a se arunca o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor“. Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se străduiesc s-o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani.
În această zi se consumă alimente specifice
De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, prune uscate, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.
Credinţe străvechi legate de ziua Bobotezei
O veche tradiție spune că, dacă în Ajunul Bobotezei pomii sunt acoperiţi de promoroacă, aceştia vor avea rod bogat în anul respectiv.
Din vremuri îndepărtate, se crede că în Ajunul praznicului animalele din gospodărie vorbesc în grajd la miezul nopţii şi dezvăluie locul în care se ascund comorile.
Agheasma este „Apă vie”
Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice împărăteşti ale Bisericii, iar principalul eveniment religios din această zi constă în sfinţirea mare a apelor. Ritualul se împlinește după Sfânta Liturghie din Ajunul Bobotezei, precum și după Sfânta Liturghie din ziua praznicului.
În timpul ceremonialului religios, apa primește virtuți miraculoase
În ziua de Bobotează se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul nostru înconjurător de forţele malefice. Agheazma este apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor. În timpul ceremonialului religios, apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului.
Agheasma se bea dimineața
Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.
Boboteaza este ”dricul” iernii
În zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece.
Interdicții în ziua de Bobotează
Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei”.
Tinerele care cad pe gheață se vor mărita în acel an
O veche tradiție, care s-a adeverit de multe generații, spune că tinerele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează, în mod sigur, se vor căsători în acel an.
Nu înstrăinați obiecte și bani în ziua praznicului
Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.
Se împlinește o tradiție pentru copiii nebotezați
Mamele, care au născut copiii morți sau le-au murit copiii nebotezaţi, trebuie să ia agheasmă şi să meargă împreună cu preotul la mormintele acestora. Acolo vor turna agheasma peste mormintele pruncilor decedați, apoi preotul îi va boteaza cu numele Ion. O dată îndeplinit acest ritual, timp de trei ani, se consideră că acel copil a fost botezat.
Timpul în ziua de Bobotează anticipează vremea de peste an
Prin tradiţie, vremea din ziua de Bobotează o anticipează pe cea de peste an. Dacă plouă, cu siguranţă va urma o iarnă lungă, iar dacă va fi timp frumos va urma o vară frumoasă. Dacă ninge şi bate crivăţul, este semn că vor fi roade bogate. Dacă va fi vreme caldă şi curge apa din streaşină recolta de viţă de vie va fi bogată, iar vinul va fi foarte bun. Când în ziua de Bobotează pomii sunt împodobiţi cu promoroacă, urmează un an îmbelşugat, iar oamenii vor fi mai sănătoşi.
