STUDIU Scriem mai bine ori începem să scriem la fel? Efectele neașteptate ale inteligenței artificiale

Ai observat vreodată că unele texte de pe internet încep să sune la fel? Frazele sunt fluide, ideile sunt ordonate, iar cuvintele par atent alese. Uneori, această uniformizare poate fi atât de subtilă încât nici nu ne dăm seama de ea.

Foto: Magnific

Un nou studiu, citat de scimex.org, sugerează însă că fenomenul are o explicație care nu mai miră pe nimeni: folosirea tot mai răspândită a instrumentelor de inteligență artificială pentru redactare și rescriere.

Cercetătorii au descoperit că aceste instrumente pot păstra în mare parte ideea transmisă de autor, dar pot modifica felul în care aceasta este exprimată. Rezultatul este o reducere a diversității stilistice, iar odată cu ea se estompează și unele indicii despre personalitatea, vârsta, mediul social sau starea psihologică a celui care scrie. Cu alte cuvinte, se pierde vocea personală și colectivă, iar personalitatea se estompează.

Studiul care a analizat peste 880.000 de texte

Cercetarea a fost realizată de Zhivar Sourati și colegii săi de la „University of Southern California‟, din Statele Unite, și a fost publicată în revista științifică Nature Human Behaviour.

Echipa a analizat peste 880.000 de texte, provenite din mai multe tipuri de comunicare. Cercetătorii au inclus povești publicate pe Reddit, articole de presă, lucrări academice, eseuri, postări de pe rețele sociale și discursuri politice.

Ideea de bază a fost următoarea: dacă oamenii folosesc tot mai mult instrumente de inteligență artificială pentru a-și redacta sau îmbunătăți textele, se schimbă oare și felul în care arată limbajul nostru? Răspunsul cercetătorilor este da.

Textele păstrează ideea, dar uniformizează stilurile de scris

Una dintre cele mai interesante observații este că inteligența artificială nu schimbă neapărat ceea ce vrem să spunem. Însă poate schimba cum spunem acel lucru.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au cerut unor sisteme de inteligență artificială să rescrie mii de texte redactate inițial de oameni. Au fost folosite trei modele de limbaj: GPT-3.5, Llama 3 70B și Gemini Pro.

În 87% dintre cazuri, textele originale și cele rescrise au păstrat un grad foarte ridicat de asemănare în ceea ce privește sensul. Cu alte cuvinte, ideea principală a autorului a rămas în mare parte intactă.

Problema observată de cercetători apare la nivelul stilului.

Rescrierea cu ajutorul inteligenței artificiale a redus variația complexității limbajului cu aproximativ 21% până la 50%, în funcție de setul de date solicitate și de modelul analizat.

Asta înseamnă că texte care, în forma lor inițială, aveau ritmuri, structuri și niveluri de complexitate diferite ajungeau să semene mai mult după ce erau trecute printr-un instrument de inteligență artificială.

Limbajul nu transmite doar informații

Felul în care alegem cuvintele, lungimea frazelor, modul în care povestim o experiență sau chiar cuvintele scurte pe care le folosim în mod automat pot oferi indicii despre noi.

Cercetătorii folosesc de mult timp analiza limbajului pentru a studia personalitatea, mediul social, vârsta și anumite aspecte ale stării psihologice.

Un om poate avea un stil foarte direct, altul poate prefera formulări elaborate. Unii folosesc multe cuvinte asociate emoțiilor, în timp ce alții sunt mai pragmatici. Toate aceste particularități contribuie la ceea ce am putea numi, simplu, vocea unui om.

Atunci când un instrument de inteligență artificială uniformizează aceste particularități, unele dintre informațiile care puteau fi desprinse din text devin mai greu de observat.

Ce se întâmplă cu personalitatea autorului

Cercetătorii au analizat și această problemă în mod direct.

Au folosit texte scrise de persoane care completaseră anterior chestionare despre propriile trăsături și au comparat textele originale cu variantele rescrise cu ajutorul inteligenței artificiale.

După rescriere, modelele informatice folosite pentru identificarea caracteristicilor personale din texte au fost, în medie, cu 6% mai puțin precise.

Cu alte cuvinte, după ce textul trecea prin inteligența artificială, devenea mai greu de identificat anumite trăsături ale persoanei care îl scrisese inițial.

Unele indicii despre autor se estompează

Studiul a identificat câteva exemple interesante.

Unele indicii din felul în care oamenii scriu s-au estompat după ce textele au fost rescrise cu ajutorul inteligenței artificiale. De exemplu, anumite pronume nu mai ofereau aceleași indicii despre cât de sociabilă este o persoană, cuvintele legate de prietenie spuneau mai puțin despre loialitatea sa, iar formulările despre viitor ofereau mai puține informații despre vârsta celui care scria.

Nu toate informațiile personale au dispărut însă.

Cercetătorii au observat că anumite asocieri au rămas vizibile, inclusiv cele dintre cuvintele care exprimă emoții negative și stări nervoase, termenii legați de religie sau cuvintele referitoare la viața socială și gen.

Prin urmare, efectul nu este unul uniform. Inteligența artificială estompează unele particularități ale limbajului, în timp ce altele pot rămâne.

Când a început scrisul să semene mai mult

Cercetătorii nu s-au limitat la experimente controlate. Ei au urmărit și evoluția limbajului în timp.

Datele analizate indică două fenomene. Primul a fost o schimbare rapidă a variabilității stilistice după apariția și răspândirea instrumentelor de inteligență artificială. Al doilea este un efect care continuă pe măsură ce utilizarea acestor tehnologii crește.

Cu cât utilizarea instrumentelor de redactare bazate pe inteligență artificială este mai mare, cu atât stilurile de scriere tind să devină mai puțin variate.

Este o schimbare care poate părea neimportantă atunci când privim un singur text. Devine însă mult mai vizibilă atunci când este analizată la nivelul unor volume uriașe de conținut.

Scriem mai bine sau scriem mai la fel?

Inteligența artificială poate fi extrem de utilă atunci când este necesară corectura greșelilor, structurarea ideilor, găsirea unor formulări mai clare sau depășirea blocajelor de la începutul unui text.

În același timp, dacă toate textele sunt trecute prin aceleași instrumente și ajustate după aceleași tipare, există riscul ca diferențele dintre stilurile personale să se reducă. 

Editor: Raluca Toma