Scrisorile lui Stanca: Dragă Oana Zăvoranu,
«Este prima scrisoare senină pe care ţi-o scriu dintr-un ciclu epistolar aproape şi-ntunecat, dedicat ţie.
După lungul ciclu „Mama e Bau-Bau", după divorţul prea zgomotos de şi după comportamentul post-marital populat cu otrăvuri vocale, vrăjitoare chivuţe şi isterii ce frizau patologicul, iată dragă Oana, ai redevenit ceea ce trebuia să fii. O persoană stenică, echilibrată de o fumuseţe pozitivă. Nu malefică, precum fu până acum. E o bucurie să vezi că dintr-o femeie diavoliţă, fiară turbată, aparent dezechilibrată, ai devenit ceea ce am văzut live pe platou la Capatos.
O fată veselă, exultând ca un ghiocel ce scoate clopotu-i alb de sub zăpadă; o frumuseţe explozivă, decentă fie ea şi debordantă, răsfăţată, adolescentină. Cu o exaltare de liceeancă aflată la primul ei sărut, care mai conservă cu sfinţenie sub apăsarea plăpumii prima atingere virginală a sânilor de către iubitul ei secret... Sper ca lucrurile astea pozitive să nu fie nişte simptome comportamentale pasagere, ci semnul unei ţinute constante care să te definească.
Căci eu, bietul, cu toată simpatia maladivă, recunosc, ce o purtam graţioasei tale fiinţe, ajunsesem să o detest pe isterica de la tv. Pe Turbata care... ai fost. Conservă-ţi poza comportamentală, rogu-te! Fă-o icoană. Asta ai putea să fii. Ar trebui să fii. Să emani bucurie şi generozitate, frumuseţe şi armonie, toate în consens, conivenţă, conformitate cu felul în care arăţi: o femeie frumoasă şi temperamentală. Punct. Chiar dacă am jurat să nu mai scriu nimic despre tine, pe vremea crizelor isterico-mistice prin care ai trecut, iată-mă călcându-mi voios promisiunea. Sper că ai luat o cale univocă.
Într-un singur sens. Cel al echilibrului, decenţei şi al unui comportament stenic, plăcut, carismatic. În acord cu bogatele tale calităţi fizice. Acum, chiar aş putea spune Oana, da!, meriţi să fii iubită!»...asta mi-ai inspirat, Oana, cât am stat alături de tine în platou la Capatos... Ca apoi să vină nuca-n perete, muci-n fasole, bâta-n baltă, oiştea-n gard... programul tău de „strpizoaică"... menit să anuleze, să ridiculizeze devotatul meu text de mai sus. Tu nu te mai faci bine. Pierduta mea...
George Stanca
