12 cuvinte românești pronunțate frecvent greșit. De exemplu, în limba română nu există cuvântul „vroiam”
Limba română este bogată, subtilă și plină de nuanțe, dar chiar și vorbitorii nativi se confruntă uneori cu capcane lingvistice neașteptate. Unele cuvinte, aparent simple, sunt pronunțate greșit din obișnuință sau din influența mediului. Ascultăm părinți, profesori, radio sau televizor și preluăm forme incorecte fără să ne dăm seama.
Rezultatul este o serie de erori frecvente, care persistă chiar și în rândul celor educați. În acest articol, vom analiza câteva dintre cele mai întâlnite greșeli și vom explica forma corectă a fiecărui cuvânt.
Greșeli frecvente în vorbirea de zi cu zi
Chiar dacă ne străduim să folosim limba română corect, există cuvinte pe care le rostim greșit zi de zi. Uneori, greșelile apar din ignoranță, alteori din obișnuință sau pentru că am auzit forma greșită de la alții. Mai jos sunt 12 cuvinte pe care mulți români le folosesc incorect, crezând că vorbesc corect:
1. Repercursiune – Forma corectă este repercusiune. În mod surprinzător, 90% dintre vorbitori adaugă un „r” în plus.
2. Țigare – Corect este țigară, fără „e” la final
3. Servici – Forma corectă este serviciu, iar „servici” nu există în DEX.
4. Inopinant – Corect: inopinat, care înseamnă neașteptat sau neprevăzut
5. Monstră – Forma corectă este mostră, fără „n”, deși majoritatea românilor pronunță greșit.
6. Vroiam – Corect este voiam sau vream, verbul „a vroi” fiind inexistent.
7. Așează – Forma corectă este așază, la persoana a treia singular
8. Examen – Mulți români pronunță „ecsamen”, dar forma corectă este examen (egzamen).
9. Chibrite – Corect: chibrituri, pluralul standard
10. Bacnotă – Forma corectă este bancnotă, un termen folosit pentru hârtia monetară
11. Flebeţe – Corect este febleţe, care înseamnă slăbiciune sau atracție față de cineva
12. Ultimile – Forma corectă este ultimele, fără „i” suplimentar.
Cum evităm aceste greșeli
Pentru a vorbi corect românește, atenția la detalii este esențială. Consultarea DEX, ascultarea atentă a profesorilor și corectarea obiceiurilor lingvistice pot face diferența. Greșelile frecvente nu afectează doar comunicarea, ci și percepția asupra nivelului nostru de educație și cultură. În plus, recunoașterea propriilor greșeli ne ajută să păstrăm limba română curată și frumoasă pentru generațiile viitoare.
