Povestea magicianului indian care a fermecat Occidentul cu „ochii săi cu raze X”. Cine a fost Kuda Bux
În prezent, nu ne-ar șoca dacă am vedea un bărbat care realizează diferite sarcini fiind legat la ochii. Însă, în anii 90, Kuda Bux a devenit celebru pentru spectacolele sale de magie, efectuând o gamă uluitoare de activități, inclusiv citirea unor pasaje din cărți și înfiletarea unui cui, în timp ce își acoperea ochii.
Născut în Akhnur, Kashmir, în 17 februarie 1905, într-o familie bogată, Khudah Bukhsh, cunoscut ca Kuda Bux, a fost un mistic, magician și pompier britanic. Încă din copilărie, a devenit fascinat de magie după un spectacol oferit de un prestidigitator indian care purta numele de Profesor Moor. Astfel, la vârsta de 13 ani, a fugit de acasă și l-a urmat pe Moor la Lahore pentru a lucra ca asistent al acestuia.
În anii următori, avea să călătorească prin Burma (Myanmar), Ceylon (Sri Lanka) și Bombay (Mumbai), învățând trucuri și abilități de la magicieni ambulanți, yoghini și artiști de teatru. Și-a schimbat prima dată numele în Professor KB Duke și apoi în Kuda Bux, se arată în cartea „Empire of Enchantment: The Story of Indian Magic”, scrisă de John Zubrzycki. În mai 1935, s-a îmbarcat în Marea Britanie, unde exista un apetit pentru magicieni din lumea orientală.
A fost supus la „teste” pentru a verifica autenticitatea abilităților sale
„India era văzută ca fiind «țara magiei», o percepție care a apărut din scrierile călătorilor, misionarilor, comercianților și istoricilor, care au vizitat India și au scris despre întâlnirile lor fascinante, dar adesea înfrumusețate, cu magicieni de stradă sau de curte”, a declarat autorul John Zubrzycki, pentru publicația BBC.
Istoricul John Booth îl descrie, în revista de magie „The Linking Ring”, pe Bux ca fiind „acel bărbat misterios din subcontinentul indian care mergea pe bicicletă legat la ochi în Paris" și care avea «aerul unui mistic»”. Magicianul a devenit rapid celebru în Marea Britanie cu ceea ce el numea numărul său de viziune cu raze X, atrăgând atenția scepticilor care l-au supus la „teste” pentru a verifica autenticitatea abilităților sale.
„Price a venit pregătit cu bandaje chirurgicale, bandă adezivă, tampoane de vată și o mască specială de legat, compusă din două bucăți de bumbac negre între care se afla un strat de vată”, notează Zubrzycki în cartea sa, despre testarea afirmațiilor lui Bux privind vederea cu raze X de către Harry Price, celebrul „vânător de fantome” britanic, și o echipă de medici, în iulie 1935.
A reușit prima dată să citească dintr-o carte cu bandajul pus, apoi, un medic i-a refăcut bandajul și a reușit în continuare să citească un bilet scris de mână care a fost așezat pe o masă în spatele său. A fost supus unui alt test în septembrie același an, tot de către Price. Acest lucru a sfârșit prin a-l face și mai cunoscut în Anglia și în mare parte din Europa.
A mers prin foc, prima ispravă de acest gen realizată în Anglia
Și totuși, probabil cel mai impresionant act al său a fost realizat în zona rurală din Surrey, când Bux, în prezența unor medici, psihologi și jurnaliști, a mers prin foc, prima ispravă de acest gen realizată în Anglia. Observatorii au fost însărcinați să testeze fiecare aspect al actului, inclusiv picioarele lui Bux înainte și după mers, pentru a depista orice fel de trucuri care ar putea fi la mijloc. Astfel, a săpată o groapă și umplută cu bușteni de lemn, cărbuni, parafină și ziare, care au fost incendiate, iar câteva ore mai târziu, magicianul traversat focarul incandescent nu o dată, ci de patru ori.
„Nu a existat nici măcar o suspiciune de bășică”, a notat Price în cartea sa, „Confesiunile unui vânător de fantome”. Bux a traversat, 9 zile mai târziu, în prezența mai multor observatori, de două ori un focar suficient de fierbinte pentru a topi oțelul, însă, și de data aceasta picioarele sale au rămas nevătămate, ceea ce l-a determinat pe Price să formuleze ipoteza că „exista o relație obscură între forțele fizice și cele mentale care îl ajută să fie imun la rănire”, scrie Zubrzycki.
Într-un interviu cu Roald Dahl, care a scris „The Wonderful Story of Henry Sugar” („Minunata poveste a lui Henry Sugar”), care a fost adaptată acum într-un film cu titlu omonim de Wes Anderson, Bux ar fi afirmat că a supraviețuit plimbărilor prin foc „concentrându-se în așa măsură încât nu văd nimic altceva decât focul, iar focul fiind rece” și a susținut că acest „simț interior al vederii” l-a ajutat și să realizeze isprăvile sale de „vedere cu raze X” și că și-a perfecționat acest simț prin „concentrarea minții conștiente” prin exerciții pe care un yoghin l-a învățat când era adolescent.
Kuda Bux a murit în somn
Bux și-a dat seama la vârsta de 24 de ani că, dacă închide ochii și se concentrează intens asupra unui lucru, „pot vedea vag, vag, vag, conturul obiectului pe care îl privesc”, iar la vârsta de 28 de ani, putea citi o carte legat la ochi. Mii de oameni se înghesuiau să-i urmărească spectacolele, în timp ce presa l-a etichetat drept „minunea secolului” și „a opta minune a lumii”, notează magicianul Bill Larsen într-un articol din revista de magie Genii.
De asemenea, a apărut în primul episod televizat al emisiunii Ripley's Believe It Or Not și a avut chiar propria emisiune TV: Kuda Bux, mistic hindus. În data de 5 februarie 1981, în Los Angeles, California, la vârsta de 75 de ani, Kuda Bux s-a stins din viață în somn. A fost înmormântat la Forest Lawn.
Și-a petrecut ultimele zile jucând cărți la Magic Castle cu magicieni care, notează Booth, susțineau că îl puteau învinge pe Bux doar dacă acesta nu-și punea legătura de la ochi.
