Stația de metrou din București construită pe ascuns de comuniști. Ordinul Elenei Ceaușescu care a schimbat totul

Stația Piața Romană este una dintre cele mai neobișnuite stații de metrou din București. Peronul îngust și curbele de la intrarea în stație îi dau un aspect aparte, însă puțini știu că forma sa are legătură cu o decizie luată în perioada comunistă.

Staţia Piaţa Romană, construită în secret de frica Elenei Ceauşescu Foto: Arhiva Click!

Potrivit lui Sorin Călinescu, unul dintre cei trei proiectanți ai stației, Elena Ceaușescu ar fi cerut ca unele stații să fie eliminate din proiectul tronsonului Berceni-Pipera. Când a văzut proiectul, Elena Ceaușescu ar fi dat următorul ordin:

„Sunt prea multe stații, mai răriți-le!”

„Sunt prea multe staţii, mai răriţi-le!”, relatează historia.ro.

Proiectanții au decis să scoată de pe hârtie tocmai stația Piața Romană, considerată una dintre cele mai importante, cu intenția de a o construi ulterior.

„Am primit comandă de la partid să excludem cel puţin o staţie din schemă, ceea ce ne era aproape imposibil pentru că şi-aşa erau puţine şi ne dădeau planurile peste cap, tehnic vorbind. Am decis să eliminăm, doar pe hârtie, staţia cea mai importantă, ca ulterior să fim «obligaţi» s-o punem la loc. Este vorba de Piaţa Romană”, a explicat Călinescu.

Stația, construită în secret

Lucrările la tronsonul Berceni-Pipera au început în jurul anului 1986. În timp ce muncitorii lucrau oficial la porțiunea dintre Piața Universității și Piața Victoriei, în zona Romană au fost pregătite în secret galeriile care urmau să devină peroanele stației.

Totul s-ar fi făcut în aproximativ trei luni. Până la aprobarea oficială, trenurile au circulat fără oprire între Universitate și Piața Victoriei.

Ulterior, pereții au fost sparți pentru realizarea accesului, însă spațiul a rămas foarte îngust. Zona Magheru fusese afectată de cutremurul din 1977, iar o intervenție de amploare ar fi presupus riscuri pentru clădirile din apropiere. Așa se explică, potrivit lui Călinescu, configurația neobișnuită a stației.

Ceaușescu și metroul din Viena

Potrivit proiectantului, construcția metroului bucureștean ar fi pornit și din dorința lui Nicolae Ceaușescu de a demonstra că Bucureștiul poate avea un sistem similar celui văzut de el la Viena. Totuși, dictatorul ar fi considerat metroul în principal un mijloc de transport pentru muncitori, între locuințe și fabrici.

Călinescu își amintește și un episod legat de scările rulante. Când proiectanții i-au cerut aprobarea pentru achiziționarea unor „escalatoare”, Ceaușescu ar fi înțeles „excavatoare” și a întrebat: „Ce ne trebuie nouă excavatoare aici?”

După ce i s-a explicat despre ce era vorba, ar fi refuzat achiziționarea lor, motivând că bucureștenii au nevoie de mai multă mișcare.

Proiectanții au propus și construirea unui pasaj subteran în zona cinematografului Patria, pentru fluidizarea circulației. Răspunsul Elenei Ceaușescu i-ar fi surprins: „De ce să facem, că nu circulă nimeni pe-aici?!”.

La acea vreme, accesul în zonă era restricționat din cauza lucrărilor, iar pe acolo treceau în principal coloana prezidențială, pompierii și salvările.

Și stația Basarab ar fi fost construită pe ascuns

O situație asemănătoare ar fi existat și în cazul stației Basarab. Gheorghe Udriște, fost director Metrorex, a povestit că și aceasta a fost realizată în secret.

„S-a făcut şi aceasta pe ascuns şi de-abia după ´90 i s-a dat drumul, deşi era foarte necesară. Staţia Basarab şi staţia Eroilor le consider ca fiind mari realizări, deoarece sunt considerate poate cele mai întinse staţii de metrou din lume”, a spus Gheorghe Udriște.

Și fostul colonel de Securitate Ion Mihai Pacepa a vorbit despre modul în care Ceaușescu privea dezvoltarea metroului.

„Ceauşescu a avut curajul să facă ceea ce ceilalţi conducători est-europeni au fost adesea tentaţi să facă, dar nu au îndrăznit: să-şi trateze clasa muncitoare cu toată duritatea pe care el considera că o merită”.

Potrivit lui Pacepa, Ceaușescu ar fi dorit ca stațiile să fie cât mai distanțate, pentru ca metroul să deservească în principal muncitorii.

„Această atitudine tipică s-a putut vedea la construcţia metroului din Bucureşti, unde el a dorit ca staţiile să fie distanţate între ele, pentru că el considera metroul ca fiind doar un mijloc de transportare a muncitorilor de acasă la fabrică sau la punctele de lucru şi înapoi.

Cu mare greutate a putut fi convins să permită executarea unei alte staţii în mijlocul oraşului (n.r. Piaţa Romană), considerată ca un lux al vieţii urbane”.