Te trezești des în timpul nopții? Ce legătură are acest obicei cu boala Alzheimer

Peste 7 milioane de americani trăiesc cu boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă care provoacă pierderi de memorie, dificultăți de comunicare, probleme de orientare și alte tulburări cognitive. 

Peste 7 milioane de americani trăiesc cu boala Alzheimer Foto: Shutterstock

  Un nou studiu realizat de Universitatea din Liège, Belgia, sugerează că modul în care dormim ar putea fi legat de un risc crescut de Alzheimer.  

Micro-trezirile nocturne și riscul genetic

Cercetătorii au analizat tiparele de somn ale peste 500 de persoane cu vârste între 18–31 de ani și 50–69 de ani. Concluzia: adulții mai în vârstă care aveau frecvente „micro-awakenings” – scurte impulsuri de activitate cerebrală care nu trezesc complet persoana, dar fragmentează somnul – prezentau un risc genetic mai mare de Alzheimer, potrivit Yahoo News.

Aceste micro-treziri apăreau înainte de orice semn de declin cognitiv, iar participanții erau altfel perfect sănătoși. În schimb, tinerii care aveau același tip de fragmentare a somnului nu prezentau același risc crescut.

Studiul, publicat în revista Sleep, a folosit electroencefalograma pentru monitorizarea activității cerebrale. Electroencefalograma (EEG) este o investigație medicală care măsoară activitatea electrică a creierului.

Limitele studiului

Deși concluziile sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că rezultatele trebuie privite cu prudență. Grupul de participanți mai în vârstă a fost format din doar 87 de persoane, un eșantion prea mic pentru a permite generalizări ferme. În plus, faptul că cineva are frecvente micro-treziri în timpul somnului nu înseamnă automat că va dezvolta Alzheimer; este vorba despre o asociere observată într-un context specific, nu despre o cauzalitate directă.

Autorii studiului insistă că sunt necesare cercetări mai ample, cu grupuri mai mari și monitorizări pe termen lung, pentru a confirma această legătură.

Chiar și așa, somnul rămâne un pilon esențial al sănătății cerebrale. În timpul somnului profund, creierul consolidează amintirile și elimină deșeurile metabolice, inclusiv proteinele implicate în riscul de Alzheimer.

Neurologul Arman Fesharaki-Zadeh de la Yale explică faptul că somnul lent profund – slow-wave sleep – este strâns legat de riscul de demență, iar modificările în arhitectura somnului ar putea reprezenta biomarkeri timpurii ai bolilor neurodegenerative.

Cum putem reduce riscul de Alzheimer 

Boala Alzheimer are o componentă genetică, dar există factori de stil de viață care pot ajuta la reducerea riscului sau la întârzierea apariției simptomelor. Este cea mai frecventă cauză de demență la vârstnici, iar diagnosticul timpuriu rămâne esențial pentru gestionarea bolii și pregătirea pentru schimbările care apar în timp.

• Mișcare regulată – cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate moderată, precum mers, grădinărit sau ciclism.
• Gestionarea sănătății generale – tratarea pierderii de auz, controlul tensiunii arteriale și al diabetului.
• Alimentație echilibrată – bogată în grăsimi sănătoase, cereale integrale, fructe, legume și proteine slabe. Dr. Rudy Tanzi rezumă simplu: „Ce e bun pentru inimă e bun și pentru creier.”
• Renunțarea la fumat și limitarea alcoolului – ambele sunt asociate cu un risc crescut de demență.
• Somn de calitate – inclusiv tratarea tulburărilor precum apneea. Dr. James Ellison explică: „Creierul se regenerează în somnul profund și reduce concentrația de beta-amiloid, proteina toxică implicată în Alzheimer”.
• Stimularea cognitivă și conexiunile sociale – învățarea unei limbi noi, gătitul unei rețete diferite, un hobby nou sau menținerea legăturilor cu prietenii și familia.