Sfaturile medicilor pentru a preveni pierderile de memorie. De ce uităm uneori lucruri mărunte

Medicii spun că o ușoară uitare poate fi un fenomen normal odată cu înaintarea în vârstă, însă episoadele de memorie care afectează activitățile de zi cu zi nu ar trebui ignorate. Experții au vorbit despre cauzele pierderilor de memorie zilnice.

Cum combatem pierderile de memorie Foto: arhivă

De ce sunt corelate tulburările de memorie

Tulburările de memorie pot fi legate și de depresie, probleme ale tiroidei, deficiențe de vitamine, somn insuficient și multe alte condiții. Din acest motiv, medicii recomandă ca persoanele care observă că uită tot mai des să discute cât mai curând cu un specialist.

„Cel mai important lucru este să vă vedeți imediat medicul de familie, pentru a fi evaluați, a identifica cauza și a primi tratamentul potrivit”, explică dr. Sandra Darling pentru WKBN News.

Experții spun că un diagnostic timpuriu și un tratament adecvat pot încetini evoluția problemelor de memorie sau, în unele cazuri, le pot chiar inversa, în funcție de cauza care le provoacă.

Alzheimer, una dintre cele mai comune boli neurodegenerative

Boala Alzheimer este cea mai frecventă dintre bolile neurodegenerative care se manifestă prin demență, adică prin deteriorare cognitivă globală. Specifică bolii este degenerescența neuronilor, care se traduce prin atrofia globală a creierului. În urma micșorării creierului, sunt afectate aproape toate funcțiile acestui organ important.

  Oamenii de știință au identificat un simptom care trece adesea neobservat: traumatismele în rândul persoanelor vârstnice. Aceasta este concluzia principală a unui studiu amplu din SUA, publicat în revista JAMA, una dintre cele mai ample cercetări realizate pe această temă.

„Văd adesea pacienți spitalizați în urma unor căderi – acestea numărându-se printre cele mai frecvente motive de internare în centrele de traumatologie și putând duce la leziuni grave. Acest lucru ridică o întrebare importantă: de ce apar, de fapt, aceste căderi?”, a menționat dr. Ordoobadi.    

Obiceiuri care te ajută să păstrezi memoria pe termen lung

Memoria pe termen lung reprezintă capacitatea creierului de a stoca informații pentru perioade îndelungate și de a le accesa ori de câte ori este nevoie. În această categorie intră amintirile personale, experiențele de viață, informațiile generale pe care le folosim frecvent, dar și abilitățile învățate, precum legatul șireturilor.

Activitatea fizică regulată are un rol esențial în menținerea sănătății creierului. Mișcarea stimulează circulația sângelui și oxigenarea, favorizând schimbări pozitive la nivel cerebral.

În plus, exercițiile reduc riscul de tulburări cognitive, precum demența, dar și al unor afecțiuni care pot afecta indirect funcționarea creierului, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul sau anumite tipuri de cancer.

Specialiștii recomandă adulților cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate intensă, care pot fi împărțite în sesiuni scurte, zilnice - aproximativ 20 de minute pe zi.

Somnul joacă, la rândul său, un rol crucial în protejarea creierului. În timpul odihnei, creierul consolidează amintirile și elimină toxinele care se pot acumula în timpul zilei. Un somn adecvat ajută la menținerea clarității mentale, îmbunătățește capacitatea de concentrare și facilitează accesul rapid la informațiile memorate.

Jocurile nu sunt doar o modalitate de a combate plictiseala. Așa cum corpul are nevoie de mișcare, creierul are nevoie de provocări mentale. Activitățile care solicită atenția, memoria, limbajul, orientarea spațială sau funcțiile executive stimulează neuroplasticitatea - abilitatea creierului de a crea noi conexiuni și de a se adapta.

O rețea socială solidă este, de asemenea, benefică pentru creier. Interacțiunile sociale reduc riscul de demență și de alte afecțiuni cronice care pot afecta sănătatea mentală, precum depresia sau bolile cardiovasculare. Cercetările arată că activitățile sociale au un efect protector asupra creierului, ajutând la menținerea abilităților cognitive, inclusiv memoria și gândirea.

Nu în ultimul rând, alimentația echilibrată contribuie la sănătatea creierului. Nutrienți precum antioxidanții, flavonoidele, acizii grași omega-3 și vitaminele din complexul B sunt asociați cu o funcționare cerebrală mai bună, deoarece reduc inflamația, protejează celulele nervoase și îmbunătățesc circulația sângelui la nivelul creierului.