Displazia, leziune precanceroasă a colului uterin. Cum se depistează

Afecţiune caracterizată prin dezvoltarea de celule anormale la nivelul colului uterin, displazia poate duce la apariţia cancerului la acest nivel. Controalele medicale regulate sunt esenţiale pentru depistarea şi tratarea acestei afecţiuni.

Foto: Shutterstock

Infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), transmisă prin contact sexual, poate determina apariţia displaziei cervicale. În 90% din cazuri, infecția este tranzitorie, iar virusul dispare spontan. În 10% din cazuri, infecția persistă și poate duce la leziuni la nivelul mucoasei uterine. Virusul HPV (mai ales tulpinile înalt oncogene, precum 16, 18, 31 şi 33) infectează celulele scuamoase ale epiteliului cervical în timpul contactului sexual, ceea ce poate cauza apariţia de modificări precanceroase la nivelul colului uterin.

Au o probabilitate mai mare de a fi diagnosticate cu displazie cervicală femeile fumătoare, cu exces de kilograme, cu imunitatea scăzută şi cele care au parteneri sexuali multipli sau istoric de infecţii cu transmitere sexuală.

Sângerările anormale, posibil simptom

În stadiile incipiente, displazia cervicală nu are simptome evidente. Pe măsură ce afecţiunea avansează, pot să apară manifestări precum: sângerările anormale (în afara menstruaţiei, după actul sexual sau la menopauză), durere în abdomenul inferior sau în timpul actului sexual, secreții vaginale neobișnuite. De asemenea, prezența condiloamelor (negi genitali cauzați de anumite tipuri de papilomavirus uman) poate fi, de asemenea, asociată cu displazia, dar aceasta este o manifestare mai puțin frecventă.

Cum se diagnostichează

● Testul Babeş-Papanicolau despistează modificările celulare la nivelul colului uterin. 

● Testul HPV identifică tulpinile HPV cu risc oncogen crescut.

● Colposcopia constă în examinarea colului uterin cu ajutorul unui microscop special.

● Biopsia. În caz de suspiciuni descoperite la colposcopie, se recomandă biopsia cervicală şi examenul histopatologic, care confirmă gradul de displazie şi exclude prezenţa cancerului invaziv. Există 3 grade de severitate ale leziunilor: CIN 1 (leziune uşoară), CIN 2 (displazie moderată) şi CIN 3 (displazie severă de col uterin).

În ce constă tratamentul

În cazul unei leziuni de grad scăzut, nu se recomandă tratament, dar este nevoie de monitorizare prin test Babeş-Papanicolau şi test HPV la 6-12 luni.  

Dacă displazia este moderată sau severă, se impune tratament pentru a preveni transformarea în cancer de col uterin. Există proceduri invazive, recomandate femeilor tinere sau celor care îşi doresc copii. Printre acestea, se numără: crioterapia (îngheţarea celulelor anormale cu azot lichid), terapia cu laser (vaporizarea celulelor anormale printr-un fascicul laser) şi electrocauterizarea (folosirea curectului electric pentru a distruge ţesutul afectat).

Pentru cazurile avansate sau recidivante, sunt propuse diverse proceduri chirurgicale (conizaţia - îndepărtarea unei porţiuni din colul uterin afectat; rezecţia cu ansă diatermică sau histerectomia - în cazurile severe, când alte metode nu au avut succes).

Cum poate fi prevenită

Cea mai eficientă metodă de prevenire a displaziei cervicale şi a cancerului de col uterin este vaccinarea anti-HPV. Vaccinul protejează împotriva celor mai periculoase tulpini HPV, printre care 16 şi 18, responsabile de majoritatea cazurilor de displazie cervicală. Vaccinarea este recomandată la ambele sexe, înainte de începerea vieţii sexuale. De asemenea, imunizarea poate fi făcută până la 45 de ani.