Legătura dintre somnul neodihnitor şi kilogramele în plus. Medicul explică

Legătura dintre odihna necorespunzătoare și acumularea kilogramelor este, de fapt, un cerc vicios care se alimentează reciproc: surplusul ponderal îngustează căile respiratorii în timpul nopții, iar somnul fragmentat declanșează dezechilibre hormonale care accelerează stocarea grăsimilor.

Foto: Shutterstock

Unul dintre cei mai rapizi indicatori ai riscului de a dezvolta tulburări de respirație în somn este chiar circumferința gâtului. „Atunci când aceasta depășește 43 de centimetri în cazul bărbaților și 41 de centimetri în cazul femeilor, șansele ca oxigenarea din timpul nopții să fie afectată cresc considerabil. Țesutul adipos în exces depus în jurul gâtului exercită o presiune mare asupra musculaturii în stare de relaxare. Astfel, căile aeriene pot fi blocate de limba care cade în spate sau de alte țesuturi, cum sunt amigdalele hipertrofice sau o tiroidă mărită”, explică dr. Laura Crăciun-Chiriță, medic specialist neurolog-somnolog în cadrul Clinicii Neuroaxis.

Blocajul parțial reduce respirația la jumătate și provoacă sforăitul, în timp ce blocajul total duce la apnee, adică oprirea completă a respirației în somn. Scăderea nivelului de oxigen din sânge și creșterea dioxidului de carbon cresc riscul de accident vascular cerebral și aritmii cardiace, provocând totodată o oboseală accentuată pe parcursul zilei. Tocmai de aceea, un diagnostic exact este o necesitate medicală și se stabilește prin investigații specifice, precum polisomnografia sau poligrafia respiratorie.

În cadrul acestor evaluări pot fi observate microtrezirile, acele întreruperi scurte pe care pacientul nu le conștientizează, dar care distrug arhitectura odihnei și explică legătura directă dintre calitatea somnului și creșterea în greutate. „Microtrezirile înseamnă niște treziri foarte, foarte scurte de care pacienții nu sunt de cele mai multe ori conștienți, însă ele întrerup fazele normale ale somnului. Adică somnul devine practic mult mai superficial. De aici rezultă acea somnolență diurnă excesivă, care este de multe ori extrem de invalidantă”, explică dr. Laura Crăciun-Chiriță.

Somnul fragmentat creşte cortizolul, ceea ce predispune la îngrăşare

Această fragmentare cronică a odihnei are consecințe metabolice imediate, determinând organismul să intre într-o stare continuă de stres. „În sânge crește nivelul hormonului de stres numit cortizol, iar această creștere predispune tocmai la îngrășare. Tot din cauza microtrezirilor apare și rezistența la insulină. Cu alte cuvinte, microtrezirile din timpul nopții predispun direct la creșterea în greutate”, punctează specialistul.

Pe lângă apnee, amânarea orei de culcare afectează direct apetitul prin dezechilibrul dintre melatonină și grelină. În mod normal, când apare senzația de somn seara, nivelul de melatonină crește. Dacă ignorăm acest semnal și rămânem treji, melatonina scade brusc, iar organismul începe să secrete grelină, hormonul responsabil pentru senzația de foame. Astfel, în loc să adormim, apare pofta de a mânca la ore târzii, închizând cercul vicios al acumulării kilogramelor în plus.