Aceste 5 schimbări ale obiceiurilor alimentare ar putea fi, de fapt, semne ale demenței

Deși demența nu poate fi vindecată (termenul descrie mai multe forme de afectare cognitivă, dintre care boala Alzheimer este cea mai frecventă) dar există tratamente care îi pot încetini evoluția. Astfel, persoanele diagnosticate se pot bucura mai mult timp de o calitate mai bună a vieții.

Foto: Shutterstock

Problemele de memorie sunt simptomul caracteristic al demenței și cel asupra căruia se concentrează cei mai mulți oameni. Totuși, acestea nu reprezintă singurul semn timpuriu. Anumite schimbări ale obiceiurilor alimentare și ale comportamentului din timpul meselor pot indica, de asemenea, apariția demenței.

„Ca neurolog care a studiat timp de zeci de ani sănătatea creierului și memoria, una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc din partea familiilor este aceasta: «Mama mea a început să mănânce ciudat. Înseamnă că are Alzheimer?»”, a declarat pentru HuffPost dr. Majid Fotuhi, neurolog, profesor asociat în cadrul Mind/Brain Institute al Universității Johns Hopkins și autorul cărții The Invincible Brain.

Dr. Fotuhi a explicat că răspunsul este mai nuanțat decât un simplu „da” sau „nu”. Există însă anumite schimbări care pot reprezenta indicii importante. Iată cinci modificări ale obiceiurilor alimentare care, potrivit neurologilor, pot fi semne ale demenței.

Schimbări la care să fii atent

Fotuhi a subliniat că, dacă o persoană dragă dezvoltă obiceiuri alimentare noi și neobișnuite, dar memoria, capacitatea de judecată și funcționarea zilnică par normale, acest lucru nu ar trebui să te facă automat să te gândești la boala Alzheimer.

Schimbările ar putea indica o altă problemă, precum depresia, anxietatea, efectele secundare ale unor medicamente sau problemele dentare.

„Tocmai de aceea, o schimbare clară și persistentă a comportamentului alimentar necesită o evaluare medicală adecvată, nu presupuneri”, a explicat Fotuhi. El a adăugat că orice modificare a obiceiurilor alimentare ar trebui evaluată de un medic.

Ținând cont de acest lucru, iată cele cinci schimbări la care ar trebui să fii atent.

1. Mesele devin mai simple

„Una dintre primele schimbări pe care le pot observa membrii familiei este că persoana dragă, care a pregătit timp de zeci de ani mese elaborate, începe să gătească feluri mai simple, iar apoi renunță complet la gătit”, a declarat dr. Joel Salinas, profesor asociat de neurologie clinică la NYU Langone Health și director medical la Isaac Health.

Dr. Salinas a explicat că pregătirea unor mese complexe necesită capacitatea de a planifica și de a realiza mai multe acțiuni într-o anumită ordine, abilități care pot fi afectate de demență.

Faptul că o persoană nu mai pregătește mâncăruri elaborate nu înseamnă neapărat că are demență. Însă, dacă această schimbare este însoțită și de celelalte semne prezentate în articol, merită să îi acorzi atenție.

2. Persoana își pierde interesul pentru mâncare

Neurologii spun că pierderea interesului pentru mâncare este un simptom frecvent al demenței și că poate apărea din mai multe motive.

Fotuhi a declarat pentru HuffPost că schimbările produse la nivelul creierului pot duce la pierderea mirosului. Acest lucru reduce plăcerea de a mânca, deoarece o mare parte din ceea ce percepi drept gust provine, de fapt, din simțul mirosului.

Salinas a explicat același lucru: „Diminuarea mirosului elimină o mare parte din plăcerea asociată mâncării. O persoană cu demență poate spune că mâncarea este fadă sau lipsită de gust.”

Persoanele cu demență prezintă și un risc mai mare de depresie, iar Fotuhi a arătat că aceasta poate diminua interesul pentru diferite activități, inclusiv pentru luarea mesei.

În plus, toți cei trei specialiști au subliniat că, în timpul mesei, o persoană trebuie să folosească tacâmurile și, în același timp, să participe la conversații. Pentru cineva cu demență, această situație poate deveni stresantă.

„Un mediu zgomotos, suprastimulant sau neplăcut agravează situația, deoarece îi este mai greu să se concentreze și să se implice”, a adăugat Mednick.

3. Uită să mănânce sau uită că a luat deja masa

Deoarece demența afectează memoria, toți cei trei neurologi au explicat că o persoană poate uita să mănânce sau poate uita că a mâncat deja. Probabilitatea este și mai mare deoarece demența influențează semnalele organismului legate de foame și sațietate.

„Demența îngreunează interpretarea semnalelor interne ale organismului referitoare la foame și sațietate, precum și asocierea acestora cu indicii exteriori, precum ora din zi sau vederea alimentelor”, a explicat Mednick.

Potrivit acestuia, deteriorarea regiunilor cerebrale care reglează apetitul poate reduce dorința de a mânca. În același timp, pierderea memoriei poate face ca persoana să uite să mănânce, să uite că tocmai a mâncat sau să nu mai recunoască ori să nu mai poată comunica faptul că îi este foame.

„Rezultatul poate varia: persoana poate mânca prea puțin sau, în unele cazuri, excesiv”, a spus el.

4. Alegerile alimentare devin rigide

Chiar și pentru o persoană care nu are demență poate fi dificil să răspundă la întrebarea „Ce mâncăm la cină?”. După cum au explicat medicii, mesele necesită planificare, cumpărături și pregătire. Din acest motiv, persoanele cu demență ajung adesea să consume mereu aceleași alimente sau feluri de mâncare.

„Când gândirea presupune un efort, fiecare decizie are un cost, iar consumarea aceluiași preparat elimină o decizie din ziua respectivă. În plus, alimentele cunoscute sunt previzibile, ceea ce poate oferi un sentiment de siguranță atunci când multe alte lucruri par incerte”, a explicat Salinas.

Fotuhi a fost de acord și a precizat că aceeași rigiditate apare adesea și în alte domenii ale vieții. De exemplu, persoana poate insista să urmeze zilnic același program sau să poarte aceleași haine.

5. Apare pofta de dulciuri

„Orientarea către alimente dulci este, de departe, schimbarea raportată cu cea mai mare consecvență”, a declarat dr.Mednick. El a explicat că această modificare este provocată, probabil, de afectarea circuitelor cerebrale responsabile de recompensă și de controlul impulsurilor.

Apariția bruscă a poftei de dulciuri este întâlnită cel mai des la persoanele cu demență frontotemporală. Aceasta reprezintă un grup distinct de boli cerebrale care afectează lobii frontal și temporal.

„În mod normal, lobul frontal ne ajută să ne controlăm impulsurile și alegerile alimentare. Când acesta este afectat, capacitatea de autoreglare scade și apare adesea o atracție puternică față de alimentele dulci și bogate în amidon, uneori într-un mod dramatic”, a explicat el.

Sfaturi pentru gestionarea meselor

Dacă îngrijești o persoană cu demență sau dacă ai o persoană dragă care trece prin aceste schimbări ale obiceiurilor alimentare, noile dificultăți pot părea copleșitoare. Există însă câteva modalități prin care poți face mesele mai puțin stresante și mai plăcute pentru toată lumea.

1. Nu o presa să mănânce

În loc să presezi persoana dragă să mănânce, este mai eficient să te concentrezi asupra creării unei atmosfere plăcute în timpul mesei. Poți face acest lucru păstrând un program constant al meselor și servind alimente despre care știi că îi plac.

Dacă folosirea tacâmurilor este dificilă, e mai bine să serviți alimente care pot fi mâncate cu mâna, precum bucăți de pui alături de un sos sau un sandvici tăiat în patru.

Dacă este posibil, se recomandă să mănânci împreună cu persoana pe care o îngrijești.

2. Pune masa numai atunci când urmează să mâncați

Masa pregătită transmite mesajul că a venit timpul să mâncați. Între mese, strânge vesela și eliberează masa pentru a semnala că nu este momentul să mâncați.

Când vine ora mesei, se recomandă să elimini alte surse de distragere, precum televizorul deschis.

3. Asociază alimentele dulci cu unele bogate în nutrienți

După cum au explicat neurologii, una dintre schimbările alimentare care apar frecvent în cazul demenței este pofta de alimente dulci și bogate în carbohidrați.

„Este în regulă dacă persoana dragă nu are o alimentație perfectă. În această perioadă, este important să te asiguri că mănâncă suficiente calorii și că își menține greutatea. Dacă acceptă să consume doar câteva alimente, prefer să văd că mănâncă suficient decât să mă îngrijorez dacă fiecare alegere este perfect nutritivă”, a explicat Neov.

În loc să îi iei alimentele care par să îi placă, poate fi mai eficient să găsești modalități prin care să le îmbunătățești valoarea nutritivă.

O altă modalitate prin care poți crește valoarea nutritivă a gustărilor este să asociezi alimentele mai puțin sănătoase cu opțiuni mai bune, precum fructele, legumele și nucile.

Gestionarea schimbărilor obiceiurilor alimentare poate fi dificilă. Nu ezita să ceri ajutorul medicului care îngrijește persoana dragă sau al unui nutriționist specializat în geriatrie.

„Acești specialiști îți pot oferi strategii care să te ajute să păstrezi mesele cât mai lipsite de stres și, totodată, cât mai hrănitoare”, a explicat Neov.

Schimbarea obiceiurilor alimentare nu înseamnă neapărat că o persoană are demență, dar merită să fie evaluată medical. 

Sursa: Yahoo