Ce ar trebui să știi despre cancerul de sân și stadiile sale?

Cancerul de sân care s-a extins la ganglionii limfatici poate necesita un tratament mai intens decât cancerul localizat, deoarece are un potențial mai mare de a se răspândi în alte zone ale corpului.

Foto: Shutterstock

Afectarea ganglionilor limfatici este un element important în stabilirea stadiului bolii și în alegerea tratamentului.

Ce sunt ganglionii limfatici?

Ganglionii limfatici sunt distribuiți în întregul corp. Ei fac parte din sistemul limfatic, care, la rândul său, este o componentă a sistemului imunitar. Sunt structuri mici, în formă de bob de fasole, care conțin celule imunitare ce ajută la combaterea infecțiilor. Ganglionii sunt conectați printr-o rețea de vase limfatice care transportă un lichid numit limfă prin organism. Pe măsură ce limfa trece prin ganglioni, aceștia filtrează substanțele nocive.

Cancerul se răspândește atunci când celulele canceroase se desprind din tumora primară. În cazul cancerului de sân, aceste celule ajung cel mai frecvent la ganglionii limfatici din apropierea sânului afectat.

De obicei, acești ganglioni se află în axilă, adică la subraț, dar există și grupuri de ganglioni în apropierea sternului.

Ganglionii santinelă sunt primii ganglioni către care se drenează limfa din țesutul mamar. Ei se află frecvent în grupul ganglionilor axilari. 

Chiar dacă boala a ajuns la ganglionii limfatici din apropiere, acest lucru nu înseamnă că s-a răspândit și la alte organe. Totuși, cancerul care ajunge în sistemul limfatic sau în sânge are un potențial mai mare de a se extinde în alte părți ale corpului.

Dacă boala s-a extins la ganglionii limfatici, poți avea nevoie de un tratament mai puternic decât în situația în care aceștia nu sunt afectați.

Stadializarea cancerului de sân și ganglionii limfatici

După diagnosticul inițial, trebuie stabilit dacă boala s-a extins dincolo de tumora primară. Dacă ai ganglioni limfatici măriți, medicul poate efectua o biopsie cu ac.

În alte situații, ganglionii santinelă pot fi îndepărtați în timpul intervenției chirurgicale.

Medicul stabilește stadiul clinic pe baza:

• examinării fizice;
• investigațiilor imagistice;
• biopsiei tumorii.

După operație, analiza țesutului mamar și a ganglionilor îndepărtați oferă informații mai detaliate, care ajută la stabilirea stadiului anatomopatologic al cancerului.

Ce simptome pot apărea când cancerul de sân se extinde la ganglionii limfatici?

Probabil că nu vei observa nimic dacă doar câteva celule canceroase ajung într-un ganglion. Pe măsură ce numărul lor crește, poți observa noduli sau umflături la subraț ori în jurul claviculei.

Este posibil să ai ganglioni măriți chiar dacă nu ai descoperit un nodul la sân. Există și afecțiuni necanceroase care provoacă mărirea ganglionilor din apropierea sânilor.

Dacă observi ganglioni măriți, chiar și în absența altor semne sau simptome, programează un consult medical.

Ce opțiuni de tratament ai dacă boala s-a extins la ganglionii limfatici?

Tratamentul cancerului de sân se stabilește în funcție de mai mulți factori, printre care:

• gradul tumorii;
• stadiul cancerului;
• particularitățile genetice și variantele genetice moștenite.

Cele două tipuri principale de operație pentru tumora mamară primară sunt intervenția de conservare a sânului, numită lumpectomie, și mastectomia.

• Lumpectomia presupune îndepărtarea tumorii împreună cu o margine de țesut sănătos din jurul acesteia. Chirurgul încearcă să păstreze restul sânului.
• Mastectomia presupune îndepărtarea întregului sân.

Evaluarea chirurgicală poate include și îndepărtarea ganglionilor santinelă din axilă.

Disecția ganglionilor limfatici

Disecția ganglionară axilară este o intervenție prin care sunt îndepărtați ganglionii de nivel I și II din axilă.

Îndepărtarea câtorva ganglioni nu provoacă întotdeauna probleme și nu îți slăbește sistemul imunitar.

Totuși, îndepărtarea ganglionilor poate afecta drenajul limfei și poate duce la acumularea acesteia în țesuturi, o afecțiune numită limfedem. Acesta apare când sistemul limfatic, care drenează lichidele din țesuturile corpului, nu mai funcționează corespunzător.

Riscul de limfedem crește odată cu numărul ganglionilor îndepărtați. Odată apărut, acesta poate deveni o problemă de lungă durată.

Alte efecte adverse pot include amorțeală și reducerea mobilității brațului și umărului.

Radioterapia

Radioterapia este folosită adesea după operație, mai ales dacă sunt afectați ganglionii limfatici. Ea poate fi orientată către anumiți ganglioni, către tumori sau către zona din care tumora a fost îndepărtată chirurgical.

Scopul este distrugerea celulelor canceroase microscopice care ar putea fi încă prezente, dar care nu pot fi văzute cu ochiul liber.

Radioterapia poate deteriora ADN-ul celulelor canceroase, contribuind astfel la distrugerea lor. Spre deosebire de chimioterapie, nu acționează asupra întregului corp, ceea ce limitează expunerea țesuturilor sănătoase din alte zone.

Există două tipuri de radioterapie:

Radioterapia externă. Este cea mai frecventă formă folosită în cancerul de sân. Un aparat trimite fascicule de radiații către o anumită zonă a sânului, unde ar putea exista încă celule canceroase.

Radioterapia internă. Numită și brahiterapie, aceasta este utilizată de obicei după lumpectomie sau în anumite cazuri de cancer de sân în stadiu incipient. Presupune introducerea, printr-un cateter, a unor surse radioactive într-o anumită zonă a sânului. În procedura descrisă de articol, acestea sunt menținute aproximativ 10–20 de minute, apoi sunt îndepărtate.

Chimioterapia

Medicamentele folosite în chimioterapie pot distruge celulele canceroase din întregul corp.

Medicul îți poate recomanda chimioterapie dacă sunt afectați ganglionii limfatici sau dacă există posibilitatea ca boala să se fi extins dincolo de aceștia.

Chimioterapia poate fi o opțiune potrivită pentru cancerele foarte agresive sau pentru cele care nu au receptori hormonali și sunt HER2-negative. Totuși, decizia de a o include în tratament depinde de mai mulți factori.

Terapia hormonală

Tratamentele hormonale pot bloca receptorii pentru estrogen sau pot reduce nivelul estrogenului. Ele pot fi eficiente dacă ai un cancer de sân cu receptori estrogenici pozitivi, notat ER+.

Acest tratament este numit și terapie endocrină. Medicamentele utilizate includ:

• inhibitori de aromatază;
• agoniști ai hormonului de eliberare a hormonului luteinizant, numiți agoniști LHRH;
• tamoxifen.

Terapiile țintite

Terapiile țintite acționează asupra unor caracteristici specifice ale celulelor canceroase. De exemplu, cancerul de sân HER2-pozitiv poate fi tratat cu:

• anticorpi monoclonali;
• inhibitori de tirozin-kinază;
• conjugate anticorp–medicament, numite ADC.

Alte terapii țintite includ:

• inhibitori ai kinazelor dependente de ciclină;
• inhibitori mTOR;
• inhibitori PARP.

Comparativ cu chimioterapia, terapiile țintite tind să diferențieze mai bine celulele canceroase de cele normale. Astfel, pot afecta celulele canceroase limitând, în același timp, efectele asupra celulelor sănătoase.

Imunoterapia

Imunoterapia este un tip de tratament biologic care ajută sistemul tău imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase. De exemplu, pembrolizumab este un medicament de imunoterapie administrat prin perfuzie intravenoasă.

Studiile clinice

Există studii clinice pentru numeroase tipuri și stadii de cancer de sân. Medicul oncolog te poate ajuta să afli dacă există un studiu potrivit pentru tine.

Cum să îți înțelegi boala și tratamentul

Nu toate cancerele de sân sunt la fel. Experiența altei persoane cu tratamentul poate fi complet diferită de a ta. Dacă înțelegi tipul de cancer pe care îl ai și stadiul bolii, îți va fi mai ușor să înțelegi recomandările medicului. Acest lucru te poate ajuta să ai mai multă încredere în alegerile privind tratamentul.

Relația dintre tine și echipa oncologică reprezintă o parte importantă a îngrijirii.

Ce să reții

Atunci când sunt găsite celule de cancer mamar în ganglionii limfatici, înseamnă că boala s-a extins dincolo de tumora primară.

Afectarea ganglionilor este un element important în stabilirea stadiului și în alegerea tratamentelor cu cele mai mari șanse de eficiență.

Dacă îți cunoști particularitățile bolii, poți colabora mai bine cu medicul și poți participa activ la deciziile privind tratamentul.

Sursa: Health Line