10 alimente care îți pot slăbi sistemul imunitar

Deși toate alimentele își pot găsi locul într-o dietă echilibrată, consumul frecvent de produse bogate în zahăr adăugat, sare și anumite grăsimi îți poate afecta organismul în moduri care ar putea slăbi răspunsul imunitar.

Foto: Shutterstock

Alimentația influențează felul în care te simți și modul în care funcționează organismul tău.

O dietă variată, bogată în nutrienți, îți susține sistemul imunitar. În schimb, o alimentație săracă în nutrienți și bogată în produse ultraprocesate poate afecta funcția imunitară.

Iată 10 categorii de alimente care îți pot slăbi sistemul imunitar.

1. Zahărul adăugat

Limitarea consumului de zahăr adăugat contribuie la sănătatea ta generală și la buna funcționare a sistemului imunitar.

Alimentele care îți cresc semnificativ glicemia, precum cele bogate în zahăr adăugat, stimulează producția unor proteine inflamatorii, cum sunt factorul de necroză tumorală alfa, proteina C reactivă (CRP) și interleukina-6 (IL-6). Acestea pot afecta negativ funcția imunitară.

Acest lucru este deosebit de relevant dacă ai diabet, deoarece boala influențează reglarea glicemiei. Dacă ai diabet și consumi alimente bogate în zahăr adăugat, glicemia poate rămâne ridicată mai mult timp după masă decât în cazul unei persoane fără această afecțiune.

Nivelurile crescute ale glicemiei pot afecta răspunsul globulelor albe din sistemul tău imunitar, care trebuie să depună un efort mai mare pentru a te proteja împotriva infecțiilor.

În plus, glicemia ridicată poate afecta funcția de barieră a intestinului și poate favoriza dezechilibrele bacteriilor intestinale. Aceste modificări îți pot influența răspunsul imunitar și îți pot face organismul mai vulnerabil la infecții.

Numeroase alte studii au asociat glicemia crescută cu un răspuns imunitar afectat, atât la persoanele cu diabet, cât și la cele fără această afecțiune.

De asemenea, în anumite grupuri de populație, alimentația bogată în zahăr adăugat poate crește susceptibilitatea la unele boli autoimune, inclusiv artrita reumatoidă.

Dacă limitezi alimentele și băuturile bogate în zahăr adăugat, precum înghețata, prăjiturile, bomboanele și băuturile îndulcite, îți poți îmbunătăți sănătatea generală și poți susține funcționarea normală a sistemului imunitar.

Pe scurt: studiile au asociat glicemia ridicată cu un răspuns imunitar afectat. Limitând alimentele și băuturile bogate în zahăr, poți contribui la o mai bună reglare a glicemiei și la susținerea răspunsului imunitar.

2. Alimentele sărate

O dietă bogată în sare poate declanșa inflamația țesuturilor și poate crește riscul de boli autoimune. Prin urmare, alimentele sărate, precum chipsurile, unele preparate congelate gata de consum și produsele de tip fast-food, îți pot afecta răspunsul imunitar.

Într-un studiu restrâns, realizat în 2014, șase bărbați sănătoși au consumat inițial 12 grame de sare pe zi, timp de 50 de zile. Apoi au consumat câte 9 grame pe zi, timp de 50 de zile, urmate de câte 6 grame pe zi pentru o perioadă similară. În final, au consumat din nou câte 12 grame pe zi, timp de încă 30 de zile.

În perioada în care consumau 12 grame de sare pe zi, participanții aveau niveluri mai ridicate ale unor globule albe numite monocite și ale markerilor inflamatori (IL-23 și IL-6). Totodată, aveau niveluri mai scăzute ale proteinei antiinflamatorii IL-10, ceea ce indică un răspuns imunitar excesiv.

Sarea poate, de asemenea, să inhibe funcția imunitară, să suprime răspunsul antiinflamator, să modifice bacteriile intestinale și să stimuleze producția unor celule imunitare implicate în bolile autoimune.

Cercetătorii consideră că un consum excesiv de sare ar putea fi asociat cu creșterea frecvenței bolilor autoimune.

În plus, s-a observat că excesul de sare poate favoriza inflamația în boli autoimune deja existente, precum colita ulcerativă, boala Crohn, artrita reumatoidă și lupusul.

Prin urmare, dacă reduci cantitatea de sare pe care o adaugi în mâncare și consumul de alimente foarte sărate, îți poți susține funcția imunitară.

Pe scurt: studiile arată că un consum ridicat de sare poate afecta funcția imunitară, poate favoriza inflamația și poate crește susceptibilitatea la boli autoimune.

3. Alimentele bogate în grăsimi omega-6

Organismul tău are nevoie atât de grăsimi omega-6, cât și de grăsimi omega-3 pentru a funcționa. Alimentația occidentală tinde să fie bogată în omega-6 și săracă în omega-3. Acest dezechilibru a fost asociat cu un risc crescut de îmbolnăvire și, posibil, cu tulburări ale funcției imunitare.

Dietele bogate în omega-6 par să favorizeze producția unor lipide proinflamatorii, care ar putea slăbi răspunsul imunitar. În schimb, dietele cu un aport mai mare de omega-3 reduc producția acestor lipide și susțin funcția imunitară.

Mai mult, studiile efectuate la persoane cu obezitate indică faptul că un aport alimentar ridicat de omega-6 poate duce la disfuncții imunitare și la un risc mai mare de apariție a unor afecțiuni, precum astmul și rinita alergică.

Totuși, relația dintre grăsimile omega-6 și răspunsul imunitar este complexă și sunt necesare mai multe cercetări la oameni.

Aceasta înseamnă să consumi mai multe alimente bogate în omega-3, precum somonul, macroul, sardinele, nucile și semințele de chia, și mai puține produse bogate în omega-6, precum uleiul de floarea-soarelui, de rapiță, de porumb și de soia.

Pe scurt: un consum mai mare de alimente bogate în omega-3 și mai redus de alimente bogate în omega-6 poate contribui la buna funcționare a sistemului imunitar.

4. Alimentele prăjite

Alimentele prăjite conțin cantități mari dintr-un grup de molecule numite produși finali de glicare avansată, cunoscuți sub abrevierea AGE. Aceștia se formează când zaharurile reacționează cu proteinele sau grăsimile în timpul gătirii la temperaturi ridicate, de exemplu prin prăjire.

Dacă nivelul acestor compuși devine prea mare în organismul tău, ei pot contribui la inflamație și la deteriorarea celulelor. Se consideră că produșii AGE pot slăbi sistemul imunitar prin mai multe mecanisme: favorizează inflamația, reduc eficiența mecanismelor antioxidante ale organismului, provoacă disfuncții celulare și afectează bacteriile intestinale.

Din acest motiv, cercetătorii consideră că o dietă bogată în AGE ar putea crește susceptibilitatea la anumite boli, precum malaria. De asemenea, ar putea crește riscul de sindrom metabolic, unele tipuri de cancer și boli de inimă.

Dacă reduci consumul de cartofi prăjiți, chipsuri, pui prăjit, friptură la tigaie, bacon prăjit și pește prăjit, vei diminua aportul acestor compuși. Pe scurt: alimentele prăjite nu susțin sănătatea generală și pot afecta funcția imunitară.

5. Carnea procesată și carnea arsă la suprafață

La fel ca alimentele prăjite, carnea procesată și cea arsă la suprafață sunt bogate în produși AGE.

De exemplu, un studiu din 2013, care a analizat conținutul de AGE din 549 de alimente, a constatat că baconul prăjit, crenvurștii gătiți la căldură intensă, pulpele de pui coapte cu piele și friptura la grătar aveau cele mai ridicate niveluri.

Carnea procesată este bogată și în grăsimi saturate. Unele cercetări sugerează că o alimentație bogată în grăsimi saturate și săracă în grăsimi nesaturate poate contribui la disfuncții ale sistemului imunitar.

În plus, dietele bogate în grăsimi saturate pot favoriza inflamația în întregul organism și pot afecta funcția imunitară.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că un consum ridicat de carne procesată și de carne arsă la suprafață este asociat cu diverse boli, inclusiv cancerul de colon.

Pe scurt: alimentația bogată în carne procesată și în carne gătită la temperaturi ridicate a fost asociată cu un risc crescut de îmbolnăvire și îți poate afecta sistemul imunitar.

6. Produsele de tip fast-food

Consumul de fast-food a fost asociat cu numeroase efecte negative asupra sănătății. Dacă mănânci prea des astfel de produse, și sistemul tău imunitar poate avea de suferit.

O alimentație bogată în fast-food și produse intens procesate poate favoriza inflamația, poate crește permeabilitatea intestinală și poate provoca dezechilibre ale bacteriilor din intestin. Toate acestea îți pot afecta sănătatea imunitară.

În plus, produsele fast-food pot conține ftalați, care pot ajunge în alimente din ambalaje sau din mănușile de plastic folosite în timpul preparării.

Ftalații sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a perturba sistemul endocrin, responsabil de producerea hormonilor. Ei pot crește și producția unor proteine inflamatorii care îți pot slăbi răspunsul imunitar la agenții patogeni și pot deregla funcționarea sistemului imunitar.

De asemenea, ftalații pot reduce diversitatea bacteriilor intestinale, ceea ce îți poate afecta negativ sistemul imunitar.

Pe scurt: limitează cât mai mult consumul de fast-food. Consumul în cantități mari este asociat cu riscuri pentru sănătate și îți poate afecta sistemul imunitar.

7. Alimentele care conțin anumiți aditivi

Multe produse alimentare, în special cele ultraprocesate, conțin aditivi pentru prelungirea termenului de valabilitate și îmbunătățirea texturii și gustului. Unii dintre aceștia ar putea afecta negativ răspunsul imunitar.

De exemplu, unii producători adaugă emulsificatori în alimentele procesate pentru a le îmbunătăți textura și durata de păstrare. Aceștia pot modifica bacteriile intestinale, pot afecta mucoasa intestinului și pot provoca inflamație, efecte care pot contribui la disfuncții imunitare.

Carboximetilceluloza (CMC) și polisorbatul 80 (P80) sunt emulsificatori utilizați frecvent, care au fost asociați cu disfuncții imunitare în studii pe rozătoare.

În mod similar, studii efectuate la oameni și animale au arătat că un aditiv folosit frecvent, caragenanul, poate favoriza inflamația intestinală și poate modifica compoziția bacteriilor intestinale. Totuși, în anumite situații, caragenanul ar putea avea un efect antioxidant și alte posibile beneficii.

Sursa: Health Line