98 de ani de la explozia de la mina Aurelia. Au murit 82 de oameni în cel mai mare accident de muncă petrecut în Romania
27 aprilie 1922, ora 12.30, în Mina Aurelia din Valea Jiului. O explozie provocată în mina de cărbune a dus la moartea a 82 de mineri şi rănirea altor 14 oameni, dintre cei circa 100 de oameni care intraseră în acea dimineaţă în şut. Este cel mai mare accident de muncă din istoria modernă a României.
Explozia devastatoare din mină a fost cauzată de acumularea de gaz metan în subteran, în galeriile care nu erau ventilate corespunzător. Potrivit presei vremii, 100 de mineri au coborât în adâncuri pentru a lucra la străpungerea unei galerii de legătură între două coridoare. În peretele care trebuia dărâmat s-au aşezat în găuri cinci cartuşe explozibile de dinamită, care aveau să fie aprinse electric. Lucrătorii care au efectuat operația, după ce au aşezat cartuşele de dinamită, s-au ascuns în scobiturile tăiate anume în pereţi, pentru ca pietrele (rocile) ce vor zbura după explozie să nu-i atingă.
Părea floare la ureche, dar totul a devenit o imensă tragedie.”Dinamita a luat foc cu tunet mare, dar de la flacăra ei a luat foc şi gazul metan ce se afla în mină! Acesta când s-a aprins, a făcut o zguduitură şi o bubuitură mai puternică ca o sută de cartuşe de dinamită a aprins şi sfărâmat totul în cuprinsul minei, făcând plesnituri chiar şi în pereţii minei, din care au căzut părţi mari despicate de explozia (aprinderea) gazului. Tot ce-a fost având viaţă, oameni şi cai, până la depărtare de 600 de metri, tot a fost ucis, nimicit, sfărâmat, ars! A răsturnat vagonetele, a încovoiat şinele de fier pe care merg vagonetele până la “ascensor”, se arăta în presa vremii potrivit gddhd.ro(Gazeta de Dimineață).
”Casa Morții” plină de victimele exploziei de la Mina Aurelia
Cum au aflat cei de la suprafață că s-a întâmplat o tragedie în subteran? Prin răsuflăturile minei a început să iasă fum. Mult fum! Când în sfârșit au reușit să intre în mină, echipele de salvare au găsit o priveliște apocaliptică!”La casa de morţi unde să strâng toate cadavrele aceste arse pentru a fi apoi îngrijite şi aşezate în copârşeie erau 57 de cadavre care se puteau deosebi că sunt cadavre de om, însă 25, care se spunea că încă sunt cadavre, nu erau decât neşte grămezi de carne înşirată, pe neşte paie. Mai erau şi cadavre care se puteau recunoaşte cine este după locul unde au fost găsite la lucru, şi după câte o cruciuliţă pe care o aveau la gât”, relatau la acea dată cronicarii de la Minerul(Marian Boboc volumul Prăvălia cu Istorii). Din cei șase cai care trăgeau vagoneții chiar că nu a mai rămas nimic. Pe 30 aprilie 1922, a avut loc înmormântarea. Cele 82 de sicrie erau înşiruite pe un câmp. La mijloc, între sicriele aşezate în pătrat s-a ridicat un podium, pe care era făcut un altar cu cruce mare. Acolo s-a ținut slujba și toată lumea plângea. Când a fost să se plece spre cimitir s-a făcut un convoi lung și a fost de poveste ce se întâmpla. Înainte mergeau toate școlile din jur, cu mici și mari, apoi lucrătorii de peste tot, veniți din cătune cu nume necunoscut sau târguri cu istorie, după ei veneau ei! Un şir de sicrie, fiecare purtat de 4 lucrători şi înconjurat de nenorociţii orfani şi de femeile lor în hainele de jale şi plângând amar. Atunci au rămas 62 de femei văduve și 124 de copii orfani.
Citiți și
A scăpat din două explozii în mină, dar a fost ucis de bacteriile din spital!
