Biblioteca din România care ascunde cărți vechi de 5 secole. Care este cel mai valoros volum din colecție

O bibliotecă din Ploiești este casa unor cărți vechi de peste 500 de ani, iar cititorii pot împrumuta un volum semnat de Ernest Hemingway scris acum 100 de ani.

Biblioteca din Ploiești/sursă foto: social media

Cartea care a împlinit 500 de ani

Rafturile Bibliotecii „Nicolae Iorga” , situată strada Sublocotenent Erou Călin Cătălin, ascund o serie de volume rare, fiecare cu propria poveste și cu o valoare istorică greu de egalat. Printre cele mai prețioase se află „Ab Urbe Condita Libri”, opera istoricului latin Titus Livius, tipărită la Veneția în 1520, potrivit Observatorul Prahovean.

Managerul instituției, Mihaela Radu, o descrie drept „una dintre pietrele prețioase ale colecției”, o lucrare monumentală care glorifică Roma antică și care a traversat secolele intactă.

O altă bijuterie bibliografică este „Imperatorum Romanorum a Iulio Caesare ad Heraclium Unsque Numismata Aurea”, tipărită în 1627, la Anvers, de Pierre și Jean Bellerius. Volumul, donat bibliotecii de inginerul și colecționarul ploieștean Andrei Debie, este dedicat artei numismaticii și include povestea unui tezaur descoperit în Flandra în secolul al XVII‑lea.

Ce volume vechi pot împrumuta cititorii

Cititorii care doresc să împrumute cărți vechi au acces la titluri precum „Fata din Zlataust” de Ionel Teodoreanu (1942) sau „Bătrânul și marea” de Ernest Hemingway (1952). La sala de lectură pot fi consultate și lucrări de referință, precum „Science et Méthode” de Henri Poincaré, publicată în 1909 la Paris.

Cea mai veche carte românească păstrată la Ploiești este „Cazania” lui Varlaam, din 1643, considerată prima operă de proză artistică tipărită în limba română. Scrisă „pentru ca hiecine să înțeleagă”, după cum notează autorul în prefață, cartea a circulat prin Transilvania și poartă urmele timpului: însemnări în română cu litere chirilice și latine, dar și note în limba maghiară.

Alături de aceasta, „Biblia” lui Șerban Cantacuzino (1688), tradusă de frații Radu și Șerban Greceanu, este un alt reper al colecției. George Călinescu o considera echivalentul românesc al Bibliei lui Luther. Cu 938 de pagini, restaurată la Alba Iulia și legată în lemn și piele, lucrarea își păstrează intact farmecul istoric.

Biblioteca din Ploiești, echipată pentru persoanele nevăzătoare

Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești se remarcă prin serviciile dedicate persoanelor nevăzătoare, transformând accesul la lectură într-o experiență posibilă pentru toți. Instituția dispune de o mașină de citit specială, care redă cu voce tare conținutul cărților, facilitând lectura pentru cei care nu pot vedea.

Prin colaborarea cu Fundația Cartea Călătoare din Focșani, biblioteca pune la dispoziție și cărți audio în format DAISY, ce pot fi ascultate cu ajutorul unui mic player de CD-uri. Reprezentanții Mediatecii spun că utilizatorii s-au obișnuit cu acest serviciu: unii solicită aparatul, alții trimit pe cineva să îl împrumute în numele lor. Colecția audio cuprinde aproximativ 85 de CD-uri, incluzând opere clasice și titluri din bibliografia școlară.

Pentru a facilita accesul la cultură, personalul bibliotecii merge chiar la domiciliul persoanelor nevăzătoare pentru a le oferi aceste resurse, asigurându-se că nimeni nu este exclus din procesul de învățare.

În paralel, începutul acestui an a adus o altă intervenție remarcabilă în lumea bibliotecilor: volume vechi și rare au fost salvate într-un abator din Cluj, printr-un proces de congelare. Cărțile fuseseră îmbibate cu apă în urma unei avarii la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, iar procedura de înghețare a permis stoparea degradării și recuperarea lor.