Dr. Ovidiu Grămescu, medic primar neurochirurg: «Hernia de disc poate apărea şi la oameni tineri»
Aproape 90% din populaţie se confruntă, măcar o dată în viaţă, cu o durere de spate. De cele mai multe ori, această durere este una benignă şi trece dacă înţelegem să ne schimbăm stilul de viaţă preponderent sedentar, să facem puţină mişcare şi să ne menţinem greutatea normală. Dr. Ovidiu Grămescu, medic primar neurochirurg, şeful Secţiei deNeurochirurgie de la Spitalul Clinic Sanador, explică de ce apare hernia de disc lombară şi ce trebuie să facem ca să nu ajungem „la cuţit“.
Cu toţii ştim ce înseamnă durerea de spate. Nu doar cei supraponderali fac cunoştinţă cu ea, dupănenumăratele ore petrecute la birou, cu aceeaşi postură în scaun. În timp, coloana vertebrală are de suferit şi apare hernia de disc, o afecţiune care e mai frecventă în regiunea lombară„Weekend Adevărul“: Domnule doctor, ne puteţi da o definiţie simplă, pe înţelesul tuturor, a herniei de disc lombare?
Dr. Ovidiu Grămescu: Între corpurile vertebrale există un cartilaj care se cheamă discul intervertebral. Are în jurul lui un nucleu pulpos şi un inel fibros, iar conţinutul de apă este mai mare la tineri. Pe măsură ce avansăm în vârstă, discurile intervertebrale se dehidratează şi omul „intră puţin la apă“, cum se spune. Dacă la 20 de ani ai o înălţime de 1,8 metri, la 70 de ani – cu variaţiile de rigoare – poţi să ai cu un centrimetru, doi sau chiar trei mai puţin.Hernia de disc înseamnă hernierea discului intervertebral către canalul vertebral, prin care trece măduva spinării. Această hernie împinge în elementele nervoase. O hernie de disc ieşind din cadrul ei fiziologic împinge în conţinutul nervos – în sacul dural şi în rădăcină – şi atunci pot să apară probleme: dureri, parestezii – amorţeli, cum se numesc popular – şi, în cazurile severe, paralizia membrului inferior.
Din ce cauze se declanşează hernia de disc?
Cauzele sunt, în general, degenerative – de uzură –, dar pot fi şi traumatice. Ai un accident şi atunci discul acesta sare dintre corpurile vertebrale. Dar, în general, este o situaţie de uzură, de degenerescenţă. Apare cu timpul. Poate apărea şi la oameni tineri, într-o măsură mai mică, datorită suprasolicitării. Poate fi vorba, de pildă, despre un traumatism –un accident rutier, să zicem: discul sare de undeva sau suprasolicită într-un fel sau altul coloana vertebrală. „Pacienţii spun: «Şi mama a fost operat㻓
Printre factorii de risc ar putea fi şi predispoziţia genetică?
Da, poate să fie. Moşteneşti o structură mai deficitară în această componentă osoasă, cartilaginoasă. Sunt cazuri în care pacienţii vin şi spun: şi mama a fost operată. Şi tata. Există, într-adevăr, o corelaţie, nefiind însă obligatorie.
Unii spun că şi fumatul poate să afecteze coloana. Este adevărat?
Eu cred că nu numai fumatul. Fumatul afectează prin faptul că strică structura osoasă, aşa cum strică şi peretele vascular. Strică şi nervii. Cum este şi la diabet. Nervii sunt afectaţi indirect prin fumat în cadrul altor boli. Atunci, orice este în exces – ca fumatul – poate să ducă la o degradare a ţesuturilor implicate în această patologie.
În afară de fumat, ce alţi factori de risc mai există?
Mai important decât fumatul este suprasolicitarea coloanei vertebrale. Asta înseamnă să depăşeşti o anumită limită, în perioada actuală, fiind tot mai mulţi tineri de 30-40 de ani care au muncă de birou, pe care-i absoarbe calculatorul în aceeaşi poziţie, ore în şir, care uită să se mai ridice de pe scaun. Apar tot mai des probleme vertebrale cervicale, lombare, deoarece coloana este făcută să fie mobilizată. Trebuie să faci mişcare în fiecare zi. Bine, cu măsură,nu prea multă, pentru că prea mult exerciţiu suprasolicită coloana. E o variantă în care din ce în ce mai mulţi dintre cei care au o muncă de birou au probleme cu această patologie de degenerescenţă din cauza poziţiilor nefiziologice. Eu le spun: încercaţi la fiecare oră, o oră şi jumătate,să vă ridicaţi de pe scaun; găsiţi un motiv, faceţi un pic de elongaţie, aplecaţi-vă în faţă, în spate, să vă dezmorţiţi. Dintre persoanele cum sunt sportivii, cu activităţi fizice foarte intense,care fac antrenamente la 20-30 de ani, sunt destui care vin ulterior, la 40 de ani, cu probleme de coloană. Adică, la un moment dat, limita de rezistenţă a coloanei a fost depăşită în decursul vieţii de ceva ce au făcut.
Nu orice durere te trimite la specialist
Care sunt semnele care ar trebui să ne trimită la medic, dat fiind că dureri de spate avem cu toţii?
Nu în urma oricărei dureri de spate fugi la doctor. Dar, în patologia lombară, dacă durerea coboară pe picior – aceşti nervi asigură inervaţia membrelor inferioare – este semn că ceva se întâmplă într-un mod mai serios. După durerea descrisă de pacient, medicul îşi dă seama unde este localizată problema. Mai ales că acum există RMN-ul. În cazul mai rău în care apar acele „ace în picior“ sau piciorul slăbeşte în forţă, sunt motive de îngrijorare care să te trimită la doctor. Dar dacă te doare doar spatele, urmăreşti, vezi ce se întâplă, şi, la urma urmei, poţi să apelezi şi când ai doar dureri de spate. Dar, în general, problema devine mai serioasă atunci când durerile coboară pe picior.
Putem confunda hernia de disc cu alte boli?
Da. Durerea şi paresteziile pot fi prezente şi în tumori ale zonei lombare, care se manifestă tot cu compresiuni ale elementelor nervoase. Cauza poate fi acest disc care comprimă nervul, poate să fie o tumoare care comprimă, meningioame, neurinoame sau traumatisme – când se rupe o bucăţică, se fracturează o vertebră, şi apasă o bucată de os sau de disc pe nerv. Durerea poate să apară şi în mielomul multiplu care este o boală hematologică şi care determină nişte leziuni ale corpurilor vertebrale osoase care comprimă măduva. Sau poate fi vorba de tumori metastatice cu punct de plecare prostată, abdominal sau sân.
Cum se diagnostichează corect hernia de disc lombară?
Primul pas este să examinezi clinic pacientul. Îl întrebi: „Ce te supără, de ce ai venit la medic?“. Şi el spune: „Domnu' doctor, mă doare spatele, mă doare şi pe picior“. Tu deja începi să-ţi faci o idee cam ce se întâmplă acolo. După acest examen clinic, care este esenţial, vezi ce forţă musculară are, cum îi sunt reflexele, îl trimiţi la RMN. Ai în minte localizarea după ce îţi povesteşte pacientul. Dar această investigaţie, care e formidabilă – rezonanţa magnetică nucleară – îţi vizualizează toată zona lombară. Ce se întâmplă cu discul, câţi milimetri este sărit, ce rădăcină e comprimată. Deci, următorul pas este examenul paraclinic, în speţă RMN-ul. Şi când ai dubii care dintre aceste rădăcini sunt afectate, foloseşti electromiografia, EMG-ul. Această investigaţie arată care este situaţia fiecărui nerv, dacă este funcţional sau are, mă rog, radiculopatie de denervare – ce se întâmplă acolo.
