Gara de Nord. Ministrul Cătălin Drula și primarul Clotilde Armand vor să modernizeze cea mai mare gară din țară
Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, și Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, au discutat despre modernizarea Gării de Nord, una dintre clădirile simbol ale Capitalei. Cei doi au mai abordat și subiectul construcțiilor ilegale din metrou.
“Trebuie sa facem ceva cu Gara de Nord. Vrem o esplanadă, vrem o gară modernă. Este o viziune. Gara este sufletul orașului”, a declarat Clotilde Armand, într-un vlog postat pe YouTube.
Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a explicat că, în acest caz, este vorba de o chestiune care ține foarte mult de urbanism și de arhitectură.
“CFR așa cum a gândit întotdeauna dezvoltarea infrastructurilor feroviare este foarte tehnic. Știe despre șină, despre peron, despre semnalistică. Aici este o chestiune care ține de țesutul orașului”. Potrivit lui Drulă, aceste lucrări de mari amploare trebuie gândite integrat.
Cum s-ar putea moderniza Gara de Nord
„O gară are nevoie de o esplanadă, de un spațiu mare, unde ne întâlnim, unde ne vedem. Acum avem acest spațiu, într-un fel, spațiul Gării de Nord, dar care nu este unul viu, este separat de gară de șase benzi de circulație. Trebuie să readucem acest spațiu deschis în fața gării, să mutăm zona rutieră departe de gară. Deja vom avea un spațiu în care oamenii vor putea respira, în care oamenii să vină, să fie un spațiu social”, spune Clotilde Armand.
Ministrul Transporturilor a arătat că în acest proiect trebuie implicată și Primăria Capitalei, fiind vorba de bulevarde, parcul din fața gării și Muzeul CFR. “Întreaga zonă are mult potențial, trebuie o viziune, poate facem un concurs internațional”, afirmă Cătălin Drulă.
Contractul pentru modernizarea Gării de Nord a fost atribuit încă din 2019
Subiectul modernizării Gării de Nord din București nu este unul nou, pus pe tapet de cei doi colegii de partid. Acesta face parte de ani de zile din Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare.
În plus, în decembrie 2019, când Ministerul Transporturilor era condus de liberalul Lucian Bode, CFR a atribuit contractul pentru Realizare SF – Modernizarea/ consolidarea/ reabilitarea staţiei CF Gara de Nord Bucureşti.
Acesta a fost semnat cu firma Consis Proiect pentru suma de 11,3 milioane de lei și prelungit în iulie 2020, de la 198 de zile la 318 zile, din cauza pandemiei de coronovaris.
Care sunt obiectivele pentru modernizarea Gării de Nord
- Regenerarea urbană a zonei Gara de Nord pe principiile de smart city / creative city / green city;
- Folosirea resurselor provenite din activele valoroase ale CFR pentru realizarea eurogării și a optimizării operațiunilor feroviare pentru călători fără subvenții din partea statului;
- Stimularea transportului regional/ local/ periurban/ urban pe calea ferată similar cu alte stații feroviare din Europa;
- Perspectiva introducerii transportului feroviar cu trenuri de mare viteză pe rute interne și internaționale (Istanbul, Budapesta, Viena, Varsovia, Kiev etc); • Modernizarea / consolidarea / repararea clădirilor din stația de călători București Nord, precum și spaţiile destinate serviciilor pentru călători și zona comercială și asigurarea facilităților pentru persoanele cu mobilitate redusă, handicap vizual, auditiv;
- Asigurarea cu sisteme noi de ventilație/ încălzire;
- Înlocuirea instalațiilor electrice, sanitare, termice etc;
- Ridicarea nivelului peroanelor în conformitate cu standardele europene în vigoare și reabilitarea copertinelor;
- Reabilitarea liniilor din staţie;
- Refacerea sistemului de drenaj;
- Montarea de panouri fonoabsorbante şi/sau soluţii alternative de reducere a nivelului de zgomot;
- Modernizarea echipamentului de telecomunicaţii inclusiv informare a publicului călător;
- Asigurarea elementelor de siguranță şi confort pentru calători reprezentate de balustrade, rampe pentru persoane cu dizabilități, garduri de protecție între linii etc.
Istoria Gării de Nord din București
Gara de Nord este cea mai mare stație feroviară a României. Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numărul acesta este mai mare iarna și vara când se pun în circulație trenuri suplimentare spre litoral și Valea Prahovei).
Gara servește trenurilor Căilor Ferate Române și celor ale companiilor feroviare internaționale.
Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor.
Din 13 septembrie 1872, când s-a inaugurat această gară, s-a dat în exploatare circulația feroviară pe linia Roman–Galați–București–Pitești.
Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei), urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală.
Chiar dacă la început Gara de Nord nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta, a devenit principalul nod feroviar al Capitalei, dar și al României.
Ea a fost construită între anii 1868-1872, fiind concepută în formă de U formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară, și de-a lungul timpului i s-au adus modificări. G
ara de Nord a început să devină neîncăpătoare încă din 1880, iar în 1928 avea șase linii pentru plecări și patru linii pentru sosiri.
Din august 1944, s-au refăcut instalațiile de centralizare electrodinamică din gară, iar liniile și peroanele au fost prelungite pentru a se obține lungimi utile de 350 m.
Perioada între 1950 și 1990 a cunoscut o creștere foarte mare a traficului feroviar, dar din anul 1990 numărul călătorilor a scăzut de câteva ori, proces care s-a manifestat în toată România.
Citește și:
