În comunism, Crăciunul era zi lucrătoare. Copiii primeau daruri de la Moş Gerilă
Banane verzi procurate pe sub mână şi învelite în ziare pentru a se coace, brazi decoraţi cu hârtie creponată, porci ascunşi în portbagajele maşinilor. Ziua de Crăciun în comunism era zi normală de muncă, iar copiii primeau daruri de la Moș Gerilă. Aşa arata luna sărbătorilor de iarnă în regimul comunist.
Luna decembrie sub comunişti n-avea nimic din strălucirea sărbătorilor de astăzi. Sub regimul fostului dictator Nicolae Ceauşescu, vreme de câteva decenii, Moş Crăciun a fost înlocuit cu Moş Gerilă, o invenţie prin care comuniştii atei au dorit să şteargă din conştiinţa colectivă sărbătoarea creştină a Crăciunului.
La începutul anilor 50, comuniştii au decis să-l distrugă pe Moş Crăciun şi să-l înlocuiască cu Moş Gerilă, o invenţie menită să şteargă din conştiinţa poporului pe care, şi mai apoi, Ceauşescu îl voia ateu.
Bradul de Crăciun, Moş Crăciun şi sărbătoarea Creştină a Naşterii Domnului au fost ”libere” până spre sfârşitul anilor '40. Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare.
Începând cu 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar în ziarele vremii moşul cu barbă albă şi haine roşii, care aducea daruri copiilor cuminţi, a început să apară cu denumirea de Moş Gerilă. Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, 30 sau 31 decembrie.
Copiii primeau daruri de la Moş Gerilă
În vremea dictaturii Ceauşiste, zilele de Crăciun erau lucrătoare, Moş Gerilă venea în seara de Revelion, iar Bradul de Crăciun era, de fapt, Pom de iarnă.
Sărbătorile de iarnă în România lui Nicolae Ceauşescu au fost la fel de austere ca şi regimul. Startul sezonului de sărbătoare se dădea târziu după intrarea în vacanţa de iarnă a elevilor, iar vârful sărbătorilor îl constituia Revelionul, deoarece pentru comuniştii atei sărbătoarea Crăciunului nu exista.
Copiii intrau în vacanţa de iarnă după 22 decembrie. Zilele de Crăciun erau lucrătoare şi startul Sărbătorilor de Iarnă se dădea după 27 decembrie şi abia după această dată era indicată amenajarea pomului de iarnă în casele românilor. Cei care amenajau bradul mai devreme îl ţineau departe de ferestre şi evitau instalaţiile de iluminat pentru a nu atrage atenţia. Cum beteala nu se găsea în magazine, brazii erau împodobiţi cu globuleţe şi aranjamente din hârtie creponată.
Moş Gerilă şi pluguşorul socialist
Nu doar numele Moşului l-au schimbat comuniştii, ci şi cântecele şi colindele specifice Sărbătorilor de Iarnă.
Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, fiind înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
”Aho, aho, copii şi fraţi/
Staţi puţin şi nu mînaţi/
Şi urarea mi-ascultaţi/
C-am pornit-o de cu zori/
Prin ţară colindători/
Prin oraşe, prin comune/
Cu urările străbune/
De viaţă, de sănătate/
La constructorii voinici/
La mineri, la-nvăţători/
Că ni-e ţara cîmp de flori/
Răsădit de muncitori/
Tînăr să se-nalţe-n soare/
Cu uzine, cu ogoare/
Şi cu vise minunate.
Anul care s-a-ncheiat/
A fost mîndru şi bogat/
Am'nălţat un imn ales/
Pentru-al XII-lea Congres/
Cîntând dragostea fierbinte/
Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/
Şi de întregul popor/
Să ne fie înainte/
Înţelept conducător/
Nalt exemplu, far şi zbor.” (Pluguşorul din 1980) (Sursa: adevarul.ro)
Citește și:
Tot ce trebuie să știi despre concertele de Crăciun ale lui Ștefan Bănică, Horia Brenciu și Fuego
Cum ne pregătim de Crăciun cu 15 zile înainte de marea sărbătoare
