Marțea Albă din Săptămâna Luminată 2026. Ce tradiție importantă se respectă în a treia zi de Paște
A treia zi de Paște, cunoscută drept Marțea Albă, încheie perioada intensă a sărbătorii Învierii și deschide un timp al liniștii și al apropierii între oameni. Este o zi în care tradițiile religioase și obiceiurile populare se împletesc, păstrând vie atmosfera de bucurie și semnificația spirituală a Paștelui.
A treia zi de Paște, numită în tradiția ortodoxă Marțea Albă, continuă sărbătoarea Învierii într-un ritm mai liniștit, axat pe familie și pe păstrarea obiceiurilor. După agitația primelor zile, oamenii merg în vizite, se adună la masă și respectă tradiții precum împărțirea de pască și colaci sau ciocnirea ouălor rămase. Totodată, ziua este legată de iertare și împăcare, fiind văzută ca un moment potrivit pentru refacerea relațiilor și liniștea sufletească.
Denumirea de „Marțea Albă” vine din simbolistica luminii, a purității și a bucuriei specifice întregii perioade de după Paște.
Tradiții în a treia zi de Paște 2026
„A treia zi de Paște are o semnificație religioasă și culturală aparte. Ziua este asociată cu reculegerea și apropierea sufletească, fiind un prilej pentru credincioși de a începe dimineața prin rugăciune, aprinderea lumânărilor și participarea la slujbele bisericești, ca semn de recunoștință și de primire a binecuvântării pascale. Ceremoniile din această perioadă au un caracter distinct, iar Ușile Împărătești ale altarului rămân deschise, simbolizând mormântul lui Hristos și ruperea catapetesmei Templului.
Marțea Albă este, în același timp, asociată cu iertarea și reconcilierea, valori care contribuie la echilibrul interior și la armonia în plan social. Pentru mulți, această zi reprezintă un prilej de a lăsa în urmă tensiunile și de a consolida relațiile prin gesturi de bunăvoință și apropiere”, a explicat preotul Marius Oblu, pentru digi24.ro.
Tradițiile populare completează semnificația religioasă a zilei. În unele zone, mai ales în Moldova, finii duc nașilor pască și colaci, iar obiceiul întoarcerii vizitelor din prima zi de Paște, cunoscut ca „Umblatul cu pască”, se păstrează și astăzi.
Ouăle roșii rămase sunt ciocnite din nou, iar firimiturile sunt strânse și îngropate mai târziu, gest despre care se spune că aduce rod bogat. În aceeași zi are loc și uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, pâinea sfințită în Joia Mare, care este păstrată pentru a fi folosită pe parcursul anului. Aceasta este oferită bolnavilor sau celor care nu pot ajunge la biserică.
