Sfântul Ilie. Tradiții și superstiții. De ce nu e bine să faci curat și mâncare gătită
Sfântul Ilie se sărbătorește în fiecare an la 20 iulie și este una dintre cele mai mari sărbători creștine. De această această zi se leagă multe tradiții și obiceiuri care se respectă în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele rurale.
Cine a fost Sfântul Ilie
Sfântul Ilie a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi şi a locuit în cetatea Tesve din Galaad, în Israel. În Cartea a treia şi Cartea a patra din Sfânta Scriptură, Sfântul Ilie Tesviteanul este considerat drept „văzătorul” de Dumnezeu. Patria sa a fost ţara Galaadului, învecinată cu cetatea Tzevi, de unde îi vine şi numele de Tesviteanul. Sfântul Ilie a fost prezent pe Muntele Tabor, alături de Moise, atunci când Mântuitorul s-a schimbat la faţă înaintea apostolilor lui. Profetul a fost prezent lângă Dumnezeu în momentele de slavă, ca luptător neînfricat al Domnului.
În acestă zi de sărbătoare nu se lucrează: gospodinele nu trebuie să facă ordine în gospodărie, iar în multe zone din ţară nu se aprinde nici focul în vatră pentru a se pregăti mâncare gătită. Se respectă această interdicţie, deoarece gospodinele nu vor să-l supere pe Prooroc. Potrivit tradiţiei, acela care nu respectă sărbătoarea este pedepsit de Sfântul Ilie, care trimite grindină şi furtună peste ogoarele lui.
Tradiţia «Retezatul stupilor»
În multe zone din ţară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. După recoltarea mierii, apicultorul gazdă îşi invită prietenii şi rudele să deguste mierea şi să cinstească un păhărel de ţuică îndulcită cu miere nouă. Tradiţia populară spune că împlinirea acestui ritual atrage prosperitatea în casele apicultorilor.
Se mănâncă grâu îndulcit cu miere
În multe zone din Moldova, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. De asemenea, în ziua praznicului, gospodarii consumă fructe proaspete, cu excepţia merelor văratice. Oricine respectă acest obicei, va fi sănătos tot anul. O altă datină spune că persoana care nu ţine seama de această tradiţie, pe lumea cealaltă va avea parte numai de mere. În unele sate, există şi obiceiul ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice pentru a fi binecuvântate. În acest caz, tradiţia transmisă din generaţie în generaţie spune că, pentru aceste femei, după moarte, merele sfinţite se vor transforma în mere de aur.
Când tună se aprinde tămâie
De sfântul Ilie, dacă tună şi fulgeră, spune tradiţia, este bine să aprinzi tămâie şi să mergi cu bolul prin toată casa, cu excepţia băii. În acest mod, mirosul de tămâie alungă spiritele rele şi dracii care s-au pitit în gospodăria noastră de frica Sfântului Ilie. Nu trebuie să deschidem ferestrele sau uşile. În acest fel, dacă suntem prudenţi, dracii fugăriţi de furia Sfântului nu au pe unde să pătrundă în casă. De asemenea, nu este bine să porneşti la drum în ziua de Sfântul Ilie, pentru că, spune tradiţia, dracii fugăriţi de Prooroc se ascund sub pomi, la răscruce de drumuri, ies în cale trecătorilor şi le poartă ghinion. Dacă plouă în ziua praznicului, vremea rea se menţine încă 20 de zile.
Busuiocul sfinţit se păstrează în casă tot anul
Potrivit tradiţiei strămoşeşti, în această zi este bine să facem provizii de busuioc, o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate şi pentru viaţa spirituală. Buchetele de busuioc se sfinţesc la biserică, apoi se păstrează la icoane, dar se pun şi la ferestre, şi la streaşina casei, pentru ca acea gospodărie să fie apărată de dracii pe care biciul Sfântului Ilie îi alungă oriunde-i întâlneşte.
Cum s-a înălţat Sfântul Ilie
Sfântul Ioan Gură de Aur a povestit că Sfântul Ilie a fost îmbrăcat de către Dumneze în haine îngereşti, iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă că Sfântul Ilie şi Enoh au fost înălţaţi în lumea îngerilor. Sfântul Ilie nu a trecut prin moarte, ci a fost înălţat la cer, fiind considerat demn de vedea faţa cea adevărată a lui Dumnezeu.
