Tradiţii pentru spor şi sănătate de Mărţişor
Mărţişorul, o frumoasă tradiţie continuată de secole, pe meleagurile ţării noastre, este celebrată în prima zi a lunii martie, considerată întâia lună de primăvară. Originile acestei tradiţii sunt incerte, dar primele dovezi arheologice, care atestă existenţa mărţişorului, datează chiar de pe vremea strămoşilor noştri daci, înaintea romanizării ţinuturilor strămoşeşti.
Mărţişorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un şnur împletit din două fire-unul alb (simbolizând sănătatea, puritatea sufletească, împlinirea şi divinitatea) şi unul roşu (ca simbol al dragostei pentru frumuseţile eterne ale vieţii : prietenia, fidelitatea şi onoarea). De Mărţişor, sărbătorim triumful binelui asupra răului, izbânda luminii asupra întunericului, vigoarea trupească şi sufletească împotriva bolilor şi, nu în ultimul rând, lupta primăverii cu iarna.
Mărţişor este denumirea populară a lunii martie, cu care se deschidea anul agrar şi era purtat în orice comunitate, pentru a atrage sporul, sănătatea şi bunaînţelegere între membrii acesteia.
În credinţa populară, Mărţişorul este comparat cu o funie, care leagă cu ajutorul celor două fire alb şi roşu, cele 365 de zile ale anului.
În tradiţia populară, cele două culori (alb şi roşu) din care se împleteşte şnurul cu care se înnoadă mărţişorul-talisman reprezintă cele două anotimpuri de bază (iarna şi vara), în timp ce primăvara şi toamna sunt considerate doar anotimpuri de trecere.
Semnificaţiile mărţişorului ...ieri
În trecut, în mediul rural, şnurul mărţişorului era împletit din lână, de mamele care aveau copiii mici: de şnur ele legau o monedă de argint sau de aur. Apoi, mama copilului lega amuleta protectoare de mâna copilului, fiind convinsă că în acest mod, copilul va fi apărat de boli şi de rele, că va fi sănătos precum argintul sau aurul şi roşu la faţă ca şnurul amuletei.
În unele zone, Mărţişorul era purtat la gât de fete pentru a nu fi arse de soare în timpul arşiţei, iar purtătoarea acestui talisman repeta periodic zicala: „Cine poartă Mărţişoare/ Nu va fi pălit de soare".
Mărţişorul era purtat la reverul hainei sau la gât cu demnitate, de persoanele care deţineau o funcţie în comunitatea locală; obiceiul era respectat cu sfinţenie de autorităţile locale, pentru că tradiţia spunea că, în acest fel, liderii locali atrăgeau norocul şi belşugul în acea zonă geografică. Mai mult, mărţişorul purtat de aceştia alunga seceta şi calamităţile naturale.
Fetele purtau (şi mai poartă) Mărţişorul până la sfârşitul lunii martie sau până la întoarcerea păsărilor călătoare. Atunci, ele agăţau amuleta într-un pom fructifer, pentru ca acesta să aducă în familia tinerei care l-a purtat o recoltă bogată, iar fata care l-a dăruit pomului să fie sănătoasă şi să aibă spor în tot ce întreprinde. Din banul de argint, luat de pe şnur, fetele cumpărau caş, pâine şi vin roşu - alimente simbol pentru sănătate. Fetele erau convinse că vor avea faţa curată precum caşul, rumenă ca pâinea şi bujorii în obrăjori vor fi asemenea vinului, leac de viaţă lungă.
Mărţişorul - un odor sfânt
Tradiţia seculară spune că Mărţişorul de argint, asemenea celui ancestral, este un odor sfânt şi trebuie respectat ca atare: el aduce norocul şi sănătatea, alungă paguba şi duşmănia. Tot tradiţia spune că cel care poartă Mărţişorul se împrieteneşte cu Soarele, protectorul sănătăţii, iar cel care-l dăruieşte, oferă celui drag o fărâmă de Soare.
Referindu-se la această tradiţie, poetul George Cosbuc explica într-un studiu al său de ce trebuie să purtăm mărţişorul: „Scopul purtării lui este să-ţi apropii soarele, purtându-i cu tine chipul cu acelaşi rost cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Hristos în sân. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere: mai întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet".
În acelaşi studiu, poetul face referire la puterea tămăduitoarea a acestui obiect, comparat cu odoarele religioase: "Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească. Tradiţia populară spune că mărţişorul trebuie purtat ca un lucru sfânt, în nici un caz precum o podoabă sau o jucărie".
...şi de azi
Şi acum, în lumea satelor se crede că, tânăra care nu poartă mărţişorul primit se va ofili şi nu va avea noroc tot anul.
Potrivit tradiţiei, mărţişorul se poartă până când înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci şnurul se agaţă de petalele unui trandafir sau pe ramura unui vişin. În alte regiuni, mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor (1-9 martie) sau până la Florii; atunci se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc.
De exemplu, în zona Dobrogei, tradiţiile româneşti spun că mărţişorul trebuie să fie purtat până la venirea berzelor, apoi să fie la 1 martie fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase şi mai frumoase. În Banat, tradiţia spune că fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure, în ziua de mărţişor se vor mărita în acel an. În Transilvania, mărţişorul este agăţat de poartă, de ferestre sau de coarnele animalelor din gospodărie; în tradiţia populară acest obicei îndepărtează relele şi deochiul.
Ce simbolizează Mărţişorul dăruit celor dragi
Cartea cu ilustraţie veselă simbolizează bucuria, înţelepciunea şi armonia.
Amuleta casă atrage preţuirea şi un job bănos.
Amuleta pom cu fructe aduce belşugul.
Amuleta rândunică în cuib atrage norocul şi privilegiile.
Mărţişorul vapor deschide noi orizonturi.
Floarea-soarelui este simbolul dragostei împărtăşite.
Un ceas de mână aduce, potrivit tradiţiei, schimbări de bun augur în viaţa persoanei care-l primeşte. În schimb, un ceas de perete, simbolizează spor în familia respectivă.
Potcoava autentică este mesagerul succesului în afaceri, când este aşezată cu coarnele în afara intrării în firmă; de asemenea, în familia unor tineri logodiţi, potcoava grăbeşte căsătoria.
Trifoiul cu patru foi aduce noroc oricui primeşte o astfel de amuletă: în carieră aduce faimă şi satisfacţii, iar pe plan afectiv, trifoiul atrage sufletul-pereche.
Amuleta Leu aduce bani şi relansare în viaţa publică.
Amuleta pară este simbolul prieteniei loiale şi al speranţelor împărtăşite.
Păpuşa este simbolul femeii cochete şi diplomate, care-ţi schimbă viaţa în bine.
Amuleta Spic de grâu aduce prosperitatea şi succesul.
Amuleta pălărie atrage faima.
Un buchet de panseluţe îţi spune cine te iubeşte în taină.
Buburuza este solul bucuriilor neaşteptate.
Cruciuliţa confecţionată din orice material este simbolul împlinirilor.
Peştele este solul prosperităţii.
Ciorchinele de strugure îţi schimbă viaţa în bine.
Inimiora de argint simbolizează dragostea împlinită.
Cărţile de joc anticipează noutăţi în afaceri.
Pisica este simbolul prietenului gelos.
Căţelul este simbolul prietenului fidel.
