Bruxismul, boala vieții moderne. Cauze și tratament
Ți se întâmplă să te trezești adesea cu durere de cap și de maxilar, iar, pe perioada zilei, să stai cu maxilarele încleștate? Află că acestea sunt semne că ai putea suferi de bruxism. Care sunt cauzele bruxismului și, mai ales, cum se poate trata bruxismul ne spune dr. Andi Drăguș.
Ce este bruxismul?
Bruxismul, boala vieții moderne, cum o numesc specialiștii, înseamnă scrâșnirea, frecarea sau încleștarea dinților, în timpul nopții sau în timpul zilei, în mod conștient sau nu. Bruxismul este nociv pentru dantura și articulațiile temporo-mandibulare și poate crea probleme de estetică dentară. Pentru organismul uman, însă, bruxismul este benefic deoarece hipotalamusul se relaxează în timpul acestor mișcări ce implică mușchii sistemului cranio-mandibular și ai feței.
Cu alte cuvinte, scrâșnitul dinților sau bruxismul este bun, pentru că ne ajută să eliminăm stresul din organism, dar este nociv pentru dinți, pentru articulațiile temporo-mandibulare și mușchi, putând fi create disfuncții cranio-mandibulare.
Cauze si factori favorizanți ai bruxismului
Stresul este principalul vinovat pentru bruxism, astfel, emoțiile negative precum furia, supărarea, frustrarea, anxietatea, agitația sau frica sunt considerate factori declanșatori. Bruxismul poate apărea și ca efect secundar al unor tipuri de medicamente, cum ar fi antidepresivele. De asemenea, bruxismul tinde să fie favorizat de fumat, consumul de alcool seara, dar și de băuturi cu conținut de cofeină.
Acestea trebuie evitate înainte de culcare. În schimb, sunt indicate activități care ajută la relaxare: duș sau baie caldă, meditație, muzica preferata, un prosop călduț aplicat pe maxilare.
„Trebuie menționat că bruxismul poate apărea și la copii. În cazul în care observați acest fenomen frecvent este indicat să faceți o vizită la dentist pentru evaluarea danturii celui mic. O evaluare completă se poate realiza cu ajutorul scanării intraorale și cu un condilograf, condilografia fiind o tehnică digitalizată de diagnosticare stomatologică de mare precizie. De asemenea, trebuie să aflați ce anume îi provoacă copilului manifestări de stres sau angoasă și să-l învățați cum să gestioneze situația. La copii bruxismul poate fi asociat cu erupția dentară, probleme de respirație, amigdalite sau cu prezența paraziților intestinali”, explică medicul dentist Andi Drăguș.
De ce este bruxismul dăunător?
Bruxismul poate crea multe probleme dentare: fracturarea sau ciobirea dinților, boala parodontală, resorbția osoasă la nivelul oaselor maxilare și mandibulare, creșterea mobilității sau chiar pierderea dinților. Unul din semnele caracteristice ale bruxismului este abraziunea accentuată a dinților, ceea ce determină apariția unor dinți scurți și inestetici și, în unele situații, creșterea sensibilității dentare sau micșorarea etajului inferior al feței.
Mai mult, bruxismul poate afecta și restaurările dentare existente, crescând riscul de fracturare sau mobilizare al obturaților, coroanelor sau punților precum și al implanturilor dentare. De fapt, bruxismul netratat și necontrolat reprezintă o contraindicațtie în poziționarea implanturilor.
Cei care nu-și tratează bruxismul, în timp, își vor toci dinții și își vor micșora dimensiunea verticală de ocluzie. Prin micșorarea dimensiunii verticale de ocluzie se produce o modificare la nivelul articulațiilor temporo-mandibulare, în acest fel crescând riscul de dezechilibrare a sistemului cranio-mandibular. Durerile de cap sunt o altă consecință a bruxismului. Eventualele defecte se pot rezolva prin tratamente ortodontice sau de albire dentară.
În cazuri grave de bruxism, când uzura dentară este severă, devine necesar un tratament protetic.
Cum se tratează bruxismul?
„Pacienții care prezintă bruxism trebuie să poarte în timpul somnului o gutieră de bruxism dintr-un material siliconic moale. Purtând-o, dinții sunt protejați de forțele mari, dezvoltate de mușchii masticatori. Aceste gutiere se schimbă când pacientul constată că s-au găurit. Pentru a putea diagnostica un pacient cu bruxism trebuie realizate două brux checkere, cu care pacientul doarme pe rând câte o noapte. Aceste brux checkere sunt realizate dintr-o folie specială impregnată cu un colorant alimentar de culoare roșie”, afirmă dr. Andi Drăguș.
Dacă pacientul este bruxoman, adică suferă de bruxism, după purtarea în timpul somnului al brux checkerului, pe suprafața ocluzală a acestuia pigmentul roșu dispare. Astfel, medicul poate vizualiza amplitudinea și dinții implicați în acest comportament nocturn.
Bruxismul și tratamentul tulburărilor de somn
Majoritatea specialiștilor consideră că bruxismul este strâns legat de o altă tulburare de somn, numită apneea de somn obstructivă. Se consideră faptul că bruxismul permite redeschiderea căilor aeriene și intrarea aerului în plămâni. Practic, apneea de somn obstructivă este un factor de risc major pentru bruxism.
Printre complicațiile asociate bruxismului se numără hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, tulburări ale ritmului cardiac, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale. Modificările fizionomice ale obrazului sau ale masticației pot fi evaluate cu ajutorul condilografului care iînregistrează toate mișcările de dinamică mandibulară.
O vizită la medicul stomatolog este obligatorie pentru diagnosticarea bruxismului. Medicul stomatolog poate recomanda echilibrarea ocluziei atunci când este cazul sau dispozitive pentru repoziționarea mandibulei și relaxarea musculară.
