Ce trebuie să ştiţi despre «vitaminele tinereţii»
Pentru a acoperi necesarul zilnic, vitaminele respective pot fi completate prin consumul unor alimente. Pe lângă vitaminele cu care ne-am familiarizat, există şi altele, descoperite de curând. Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie ne precizează sursele din care să le procurăm şi ce efecte terapeutice au acestea asupra organismului.
Vitamina B 10 combate ateroscleroza
Vitamina B10, denumită şi PABA (adică acidul para-aminobenzoic), are efecte terapeutice importante asupra organismului : regenerează şi reîntinereşte, este antiinfecţioasă, antioxidantă, protejează pielea de razele ultraviolete şi joacă un rol important în pigmentarea pielii şi a părului.
Carenţa acestei vitamine se manifestă prin încărunţirea podoabei capilare, prin oboseală, dureri de cap, depresie, depigmentare, constipaţie şi prin iritare. Surse foarte bune de vitamina B 1o le găsim în germenii de grâu, în orezul integral, târâţe, iaurt, ouă, drojdie de bere, dar şi în plante medicinale precum hameiul şi seminţele de susan.
Vitamina B13 este hepatoprotectoare
Specialiştii au dovedit că această vitamină, cunoscută şi sub numele de acid orotic, previne anumite tulburări hepatice şi îmbătrânirea prematură. Totodată , vitamina B13 protejează flora intestinală şi este folosită ca adjuvant în tratamentul sclerozei multiple.
Cele mai bune surse de vitamina B 13 le găsim în produse lactate precum iaurtul, chefirul şi zerul, în legumele rădăcinoase şi în drojdia de bere. Vitamina B 13 este un ingredient eficient folosit la prepararea produselor cosmetice.
În combinaţie cu vitaminele din Complexul B, vitamina B 13 contribuie şi la formarea globulelor roşii. Semnificativ este faptul că în compoziţia acidului orotic se regăsesc şi unele minerale cum ar fi magneziul, potasiul şi calciul.
Vitamina T topeşte masa adipoasă
Mai puţin cunoscută şi studiată, în comparaţie cu „suratele ei", vitamina T are un rol esenţial în menţinerea stării de sănătate. Specialiştii în nutriţie susţin că această vitamină (care mai ascunde multe secrete), cunoscută şi sub numele de carnitină, stimulează pancreasul, reduce masa adipoasă, previne anemia şi contribuie la coagularea sângelui.
Este singura vitamină care reglează metabolismul carbohidraţilor, al proteinelor şi al grăsimilor şi care transformă hrana în energia necesară pentru munca de fiecare zi.
Carnitina accelerează anumite procese în organism care, în final, contribuie la diminuarea masei grase şi a ţesutului adipos, contribuind şi la creşterea musculaturii.
Spre deosebire de celelalte vitamine, unde doza zilnică este stabilită cu exactitate, în cazul carnitinei nu se poate spune acelaşi lucru. De aceea, când este vorba despre aportul de suplimente de carnitină , acestea se administrează cu multă prudenţă. Totuşi, vitamina T poate fi procurată din produse naturale: specialiştii spun că vitamina T (carnitina) se găseşte din abundenţă în seminţele de susan şi în gălbenuşul de ou.
De asemenea, alte alimente precum pieptul de pui, carnea de vită, codul, produsele lactate, avocado sunt surse naturale care conţin carnitină şi este bine să le includem în dieta de fiecare zi.
Nutriţioniştii preocupaţi de puterea terapeutică a vitaminei T ne recomandă să consumăm un iaurt în fiecare zi şi câte două-trei ouă pe săptămână. În acelaşi timp, să includem în dieta săptămânală alte alimente bogate în vitamina T:şi să nu ne lipsească câte un grătar din carne de vită sau din piept pui, evident cu o salată de crudităţi.
Ştiaţi că Vitamina Soarelui previne bolile secolului ?
Vitamina D, denumită şi Vitamina Soarelui, este produsă în cantităţi mari în organism în momentul în care ne expunem la soare. Vara putem înlătura cu uşurinţă carenţele acestei vitamine.
Sub influenţa razelor de soare,Vitamina D contribuie la fixarea calciului în oase, dar efectele acesteia asupra sănătăţii noastre sunt multiple: combate durerile musculare şi articulare, înlătură suferinţele oaselor, cum ar fi rahitismul la copii şi osteoporoza la vârstnici. Este remarcabilå puterea Vitaminei D în lupta cu boala canceroasă, spun specialiştii.
Carenţa acestei vitamine din organism provoacă diabetul juvenil, scleroza multiplă şi depresiile. Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie aprecizează că doza zilnică necesară pentru copii este de 250 UI (unităţi internaţionale), iar la adulţi , doza nu trebuie să depăşească 1000 UI .
Aportul vitaminei D din alimente este modest, iar cele mai importante surse ale acestei vitamine sunt peştele gras (bibanul, heringul, tonul, codul), uleiul extras din ficatul de peşte şi produsele lactate nedegresate precum :Şvaiţerul, Parmezanul, brânza tip Ricotta şi Colby.
