Avocat Claudia Chiriță explică ce despăgubiri poți primi la divorț dacă ai fost înșelat
Avocat Claudia Chiriță explică ce efecte poate avea infidelitatea într-un proces de divorț și în ce situații poate ajunge soțul nevinovat să solicite despăgubiri. Infidelitatea nu mai este demult doar subiect de știri mondene. Este una dintre cele mai frecvente cauze invocate în fața instanțelor de judecată atunci când un cuplu ajunge la divorț. Mesaje ascunse, conversații pe rețele sociale, escapade, toate devin probe în dosar. Dar felul în care judecătorii privesc aceste situații este adesea diferit de ceea ce își imaginează oamenii.

Infidelitatea nu dă automat dreptul la despăgubiri și nici nu înseamnă că soțul infidel va pierde partea sa din bunurile comune. Într-un proces de divorț, instanța analizează cauzele destrămării căsătoriei, conduita soților și probele administrate. Despăgubirile pot fi solicitate în anumite condiții atunci când divorțul este pronunțat din culpa exclusivă a celuilalt soț și este dovedit prejudiciul suferit.
Mulți pleacă de la ideea că m-a înșelat, deci e singurul vinovat și va pierde tot. Legea și practica instanțelor arată însă un tablou mai complex. Infidelitatea contează, poate fi sancționată, poate genera despăgubiri, dar nu transformă automat partea vinovată în persoana care nu mai are niciun drept asupra bunurilor comune. Așa cum explică avocat Claudia Chiriță, specialist în divorț și dreptul familiei, „pentru instanță, situația nu începe și nu se termină doar cu episodul infidelității, ci se analizează ani întregi de viață de familie, nu doar câteva mesaje găsite în telefon”.
Infidelitatea înseamnă automat culpă exclusivă la divorț?
Codul civil român prevede că divorțul se poate pronunța atunci când raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. În funcție de situație, instanța stabilește culpa exclusivă sau culpa comună. La nivel de percepție publică, infidelitatea pare, de cele mai multe ori, echivalentă cu o culpă exclusivă. În procese, nu este întotdeauna așa.
În numeroase cauze, instanțele au constatat că relația de cuplu era puternic deteriorată înainte de apariția aventurii extraconjugale prin conflicte repetate, lipsă de comunicare, tensiuni privind responsabilitățile în familie etc. Infidelitatea este analizată ca parte a unei evoluții, nu ca singur element. De aceea, în multe hotărâri, judecătorii au reținut că ambii soți au contribuit la destrămarea căsătoriei și au pronunțat divorțul din culpa comună, chiar dacă unul dintre soți a fost infidel.
Avocat Claudia Chiriță sintetizează astfel: „Oamenii pleacă adesea de la ideea că infidelitatea egalează automat monstrul vinovat și victima perfect nevinovată, dar din păcate, sau din fericire, pentru dreptate, lucrurile sunt mai nuanțate căci instanțele privesc și comportamentul celuilalt soț, nu doar aventura descoperită.”
Mesajele și fotografiile pot fi folosite ca probe la divorț?
Un alt mit foarte răspândit este acela că dacă am capturi de ecran și poze, sigur câștig procesul. Trăim într-o epocă în care mare parte din comunicare se mută pe telefon și pe rețele sociale, iar aceste materiale ajung frecvent în dosarele de divorț.
Judecătorii primesc și analizează probe digitale, precum mesaje, fotografii, capturi de ecran, conversații online. Dar aceste probe trebuie să fie serioase, adică să aibă un context, să fie datate, să nu ridice suspiciuni de manipulare și, mai ales, să fie coroborate cu alte mijloace de probă, cum ar fi depozițiile martorilor sau alte înscrisuri. Instanțele au evidențiat că fotografiile și mesajele de pe rețele sociale, privite izolat, nu sunt suficiente pentru a fundamenta singure concluzii asupra culpei.
Au existat cauze în care acuzațiile de infidelitate au fost respinse pentru că dovezile erau incomplete, adică fragmente de conversație fără dată, capturi neclare, lipsă de legături concrete între acele mesaje și destrămarea căsătoriei. Avocat Claudia Chiriță atrage atenția că „un singur print-screen nu ține loc de probatoriu complet iar ce vedem des în practică este o mare diferență între ceea ce se discută în familie și ceea ce se poate demonstra în fața instanței.”
Poate primi despăgubiri soțul înșelat?
Atunci când infidelitatea și celelalte fapte imputabile unui soț sunt serioase și bine dovedite, consecințele pot fi și patrimoniale. Codul civil, la articolul 388, permite soțului nevinovat să ceară despăgubiri materiale sau morale dacă divorțul este pronunțat din culpa exclusivă a celuilalt.
Pentru publicul larg merită explicat ce înseamnă soț nevinovat. Nu este vorba despre perfecțiune, ci despre situația în care instanța constată, pe baza probelor, că faptele grave care au dus la destrămarea căsătoriei sunt în sarcina unui singur soț, iar celălalt nu are o culpă. În această ipoteză, instanța stabilește culpa exclusivă și se deschide discuția despre despăgubiri.
Practica judiciară a acordat sume cu titlu de daune morale pentru suferința rezultată din desfacerea căsătoriei, de exemplu, prin obligarea soțului vinovat de divorț la plata unei sume către soțul nevinovat, în temeiul art. 388 C.civ., luând în considerare prejudiciul moral - durerea, umilința, afectarea vieții de familie produs prin conduita culpabilă. Avocat Claudia Chiriță explică faptul că „daunele morale nu sunt un premiu de consolare ci sunt un instrument juridic, folosit atunci când ruptura căsătoriei, provocată exclusiv de un soț, lasă urme reale asupra vieții celuilalt în ceea ce privește sănătatea, echilibrul emoțional. sau chiar reputația. Instanța nu plătește suferința simbolic, ci în baza unor criterii destul de stricte.”
Infidelitatea influențează partajul bunurilor comune?
Un punct esențial, adesea înțeles greșit, este modul în care infidelitatea influențează partajul bunurilor. Mulți își imaginează că soțul vinovat pleacă fără casă și fără bunuri, doar pentru că a fost infidel. Legea nu funcționează în această logică.
În România, împărțirea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei se face, în principiu, conform articolului 357 Cod civil, pe baza contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune. Există o prezumție legală potrivit că contribuția soților este egală. Această prezumție poate fi răsturnată, dar doar prin dovezi solide.
Contribuția nu se măsoară exclusiv în salariu sau venituri. Instanțele țin cont de munca în gospodărie, de creșterea copiilor, de renunțările profesionale ale unuia dintre soți pentru binele familiei. Diferența de venituri nu determină automat o cotă de contribuție mai mică, iar soțul cu venituri mai modeste, dar implicat în viața de familie, poate avea contribuție egală. Practica subliniază că această contribuție se analizează global, pentru ansamblul bunurilor, nu pe fiecare bun în parte. Asta înseamnă că, în lipsa unor dovezi concrete că un soț a contribuit semnificativ mai puțin, instanța va aplica regula părților egale. Din acest motiv, infidelitatea, ca atare, nu determină automat pierderea dreptului la jumătate din bunurile comune.
Avocat Claudia Chiriță rezumă „la partaj nu se împart păcatele, se împart contribuțiile iar faptul că cineva a greșit în plan sentimental nu îl exclude, prin sine, de la drepturile patrimoniale născute în timpul căsătoriei.”
Ce se întâmplă dacă soțul cheltuie banii familiei pentru o relație extraconjugală?
Există totuși un aspect în care comportamentul în afara căsătoriei poate fi luat în calcul direct în plan financiar, în cazul risipirii bunurilor comune. Cheltuielile mari făcute pentru o relație extraconjugală cu cadouri costisitoare, vacanțe, întreținerea unei locuințe separate, sunt plătite adesea din banii familiei.
Instanțele au avut de soluționat situații în care unul dintre soți a folosit sume comune, inclusiv din credite contractate împreună, pentru datorii sau cheltuieli strict personale. Datoriile care nu se încadrează în categoriile de datorii ale familiei rămân datorii personale ale soțului îndatorat. În contextul partajului, acest aspect poate duce la recalibrarea modului de împărțire a bunurilor sau a datoriilor.
Judecătorii nu pot readuce în masa de partaj sume de bani care au fost consumate și nu mai există. Dar pot lua în calcul risipirea atunci când stabilesc cota de contribuție și pot recunoaște un drept de creanță în favoarea celuilalt soț, adică o compensare pentru banii comuni folosiți în mod nejustificat de partener. Astfel de pretenții financiare, legate de utilizarea bunurilor comune pentru scopuri personale, se discută în cadrul lichidării regimului matrimonial, nu neapărat pe acțiuni complet separate.
În concluzie, simpla infidelitate nu înseamnă automat pierderea bunurilor și nici acordarea unor despăgubiri. Consecințele juridice depind de situația concretă, de culpa stabilită de instanță și de probele administrate. Divorțul, despăgubirile și partajul sunt chestiuni juridice distincte, chiar dacă pot avea la bază același conflict dintre soți.
Avocat Claudia Chiriță concluzionează că „infidelitatea este, de multe ori, detonatorul unui conflict care mocnea de mult timp iar rolul instanței nu este să moralizeze, ci să aplice legea corect pe terenul probelor și al regulilor.”
Întrebări frecvente despre infidelitate și divorț
Primești automat despăgubiri dacă soțul te-a înșelat? Nu. Infidelitatea nu generează automat un drept la despăgubiri. Instanța analizează culpa, prejudiciul invocat și probele administrate în fiecare caz.
Soțul infidel pierde jumătatea sa din bunurile comune? Nu doar pentru faptul că a fost infidel. Partajul bunurilor comune urmează reguli distincte, iar instanța analizează contribuția soților și situația patrimonială concretă.
Pot fi folosite mesajele și fotografiile ca probe ale infidelității? Mesajele, fotografiile și alte probe digitale pot fi analizate în cadrul procesului, însă valoarea lor depinde de modul în care au fost obținute, autenticitate, context și celelalte probe din dosar.
Despre autor
Avocat Claudia Chiriță este membru al Baroului București și are peste 15 ani de experiență în avocatură, activând în domeniul dreptului familiei și oferind asistență și reprezentare în procese de divorț, partaj, custodia și situația minorilor, pensie de întreținere și despăgubiri morale. Ca avocat de divorț în București, Claudia Chiriță gestionează inclusiv cazuri complexe în care sunt invocate infidelitatea, violența domestică, disputele privind copiii sau problemele legate de împărțirea bunurilor și lichidarea regimului matrimonial. Prin experiența acumulată în cauze de divorț și dreptul familiei, explică într-un limbaj accesibil ce drepturi au soții, când poate fi stabilită culpa la divorț, în ce condiții pot fi solicitate despăgubiri și cum sunt soluționate conflictele patrimoniale dintre foștii soți.


































