Părinți, atenție! Peste 80% dintre produsele alimentare pentru copiii sunt ultraprocesate

Mulți părinți presupun că produsele din rafturile magazinelor dedicate copiilor mici respectă standarde nutriționale stricte. Un nou studiu prezentat la una dintre cele mai importante conferințe de nutriție din Statele Unite, NUTRITION 2026, despre care scrie usatoday.com,  arată însă că realitatea este cu totul alta, iar problema pare să depășească granițele americane, inclusiv în România.

Ce au descoperit oamenii de știință

Un audit realizat în zeci de magazine alimentare din Texas a scos la iveală că majoritatea alimentelor destinate copiilor mici erau ultraprocesate, 49% dintre toate produsele nereușind să respecte cel puțin un standard nutrițional stabilit prin Modelul de Nutriție și Promovare (NPPM) al Organizației Mondiale a Sănătății, destinat alimentelor comerciale pentru copiii cu vârste între 6 și 36 de luni, deci de la finalul perioadei de bebeluș, până la vârsta de copil mic (toddler).

Cercetătoarea Erin A. Hudson a prezentat rezultatele la NUTRITION 2026, întâlnirea anuală a American Society for Nutrition, desfășurată între 25 și 28 iulie la National Harbor, Maryland. Studiul a fost realizat împreună cu Marissa Burgermaster, doctor și profesor asistent la University of Texas din Austin.

„Mulți părinți probabil presupun că produsele vândute pe rafturile dedicate alimentelor pentru copii mici trebuie să respecte anumite standarde nutriționale. Descoperirile noastre arată că jumătate dintre alimentele pentru copiii mici disponibile în magazinele locale nu o fac", a declarat Hudson.

Influențează preferințele alimentare

Alimentele pe care copiii le consumă în perioada de copil mic (aproximativ unu-trei ani) pot modela preferințele gustative și obiceiurile alimentare care persistă pe tot parcursul copilăriei, influențând sănătatea pe termen lung. Consumul ridicat de zahăr este deosebit de îngrijorător, având în vedere că efectele sale nocive asupra copiilor de vârstă mică sunt deja bine documentate științific.

Potrivit studiului, produsele ultraprocesate au avut o probabilitate semnificativ mai mare de a conține cantități ridicate de zahăr, comparativ cu produsele supuse unei procesări mai reduse.

Cum au fost analizate produsele

Cercetătorii au fotografiat rafturile dedicate alimentelor pentru copii mici din 21 de magazine alimentare din Austin, Texas, analizând conținutul nutrițional al produselor comercializate ca fiind potrivite pentru copiii cu vârste între 6 și 36 de luni. Din eșantion au fost excluse formulele de lapte praf, băuturile și piureurile introduse, de regulă, ca prime alimente în perioada de bebeluș.

Descoperirile vin în contextul în care Agenția Americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) analizează în prezent noi reglementări privind etichetele nutriționale de pe fața ambalajelor, afirmațiile de tip „sănătos" și marketingul produselor alimentare adresate copiilor. În Statele Unite, în prezent, nu există nicio obligație legală de a aplica etichete de avertizare pe produsele alimentare bogate în zahăr, sodiu sau calorii.

Un procent și mai alarmant, dintr-un studiu conex

Cercetări anterioare, publicate în ianuarie și citate în cadrul discuției, au arătat că peste 70% dintre cele 651 de alimente pentru bebeluși și copii mici analizate conțineau aditivi asociați, potrivit cercetărilor emergente, cu inflamație și perturbări ale microbiomului intestinal.

„Ce m-a șocat a fost faptul că ingredientul principal din 71% dintre aceste alimente pentru bebeluși și copii mici nu era un fruct sau o legumă, ci unul sau mai mulți aditivi", a declarat pentru CNN Elizabeth Dunford, profesor asistent asociat de nutriție la University of North Carolina din Chapel Hill.

Impactul real asupra copiilor

Jane Houlihan, director de cercetare la Healthy Babies Bright Futures, o alianță de organizații nonprofit, oameni de știință și donatori axată pe reducerea expunerii copiilor mici la substanțe chimice neurotoxice, a explicat impactul practic al acestor produse: „Problema nu este doar ce conțin aceste alimente ultraprocesate, bogate în zahăr și sare, ci ce înlocuiesc ele. Un copil mic care se satură cu gustări din fructe, iaurt îndulcit, biscuiți și batoane de cereale va mânca, probabil, mai puține cereale integrale, legume, leguminoase și alte alimente sănătoase."

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, primele 1.000 de zile din viața unui copil, care includ atât perioada de bebeluș, cât și primii ani ca și copil mic, sunt esențiale pentru dezvoltarea creierului și pentru sănătatea sa ulterioară, iar o alimentație sănătoasă reprezintă o parte esențială a acestui proces. Tot în această perioadă timpurie se formează, pentru toată viața, preferințele gustative, spun specialiștii.

Cum stă situația în România

Deși studiul citat a fost realizat în Statele Unite, problema nu pare deloc străină de piața românească. Potrivit unei analize UNICEF bazate pe studii publicate în „The Lancet", la nivel global copiii mici consumă o cantitate tot mai mare de alimente ultraprocesate, cu consecințe îngrijorătoare asupra sănătății, iar în multe țări industrializate peste 50% din caloriile zilnice provin din astfel de produse.

Un sondaj național derulat în rândul părinților din România a arătat că 65% dintre copiii cu vârsta sub 14 ani consumă dulciuri zilnic, iar 43% consumă băuturi carbogazoase cel puțin o dată pe săptămână, cifre care confirmă un tipar alimentar similar celui identificat în studiul american, chiar dacă vizează un interval de vârstă mai larg, nu doar perioada de copil mic.

De asemenea, un studiu realizat pe peste 1.400 de copii din Spania, cu vârste între 3 și 6 ani, publicat în JAMA Network Open, a arătat că cei care au consumat cele mai multe alimente ultraprocesate în perioada de copil mic și preșcolar au avut, mai frecvent, factori de risc precum un indice de masă corporală, o tensiune arterială sistolică și un raport talie-înălțime mai ridicate, confirmând faptul că problema depășește granițele Statelor Unite și afectează copiii din întreaga Europă, inclusiv din România.

@Freepik

Editor: Raluca Toma