Dragă Lucian Sânmărtean,
Să nu creadă lumea că mă refer şi la mine: eu sunt condamnat la limba română... Al doilea este că te-a văzut lumea asta a fotbalului cam târziu.
Şi tot vulpoiul de tata Jean, om de onoare şi cu ochi de şoim la fotbal, păcat că a îmbătrânit... Eşti omul zilei fără să faci nimic deosebit. Prin absenţă.
Atunci când lipseşti tu se cunoaşte. E un gol în echipă, vid... că gol mai e şi altceva. Eşti un bulgăre de aur. Şi nu e rău că ai găsit o echipă unde te simţi, cred eu, bine. Fiindcă eşti tratat ca om, ca vedetă. Dar, nici subapreciat, nici prea umflat cum e la Steaua.
Sau Rapidul meu care nu ştie să preţuiască vedetele din chitroşenie. Vezi cum i-a pierdut pe Raţ sau mai recent pe Andrade ori portarul Ampula, care acum mişună - apropo d-Ampula - prin arenele europene.
Tu eşti un băiat cuminte, discret, poate prea discret, talentat şi stabil. Mulţi te-ar dori de le curg balele şi atunci vezi povestea cu vulpea şi strugurii. Le put, sunt acri, sunt veştejiţi. Inventează tot felul de calomnii. Să nu te surprindă că şi se pun în cârcă tot felul de adultere, aventuri şi bazaconii sexuale.
E aria favorită a calomniei pentru impotenţi. Dacă nu poţi să ai un Sânmărtean, fă-l yob! E şi asta o regulă căcăioasă a vieţii. Mai ales când vine de la aşa-zişii jurnalişti. Am avut recent o ceartă cu un derbedeu, care a falimentat o echipă bucureşteană de tradiţie, şi aşa spunea despre mine şi despre breaslă:" beţivi, atârnători, şpăgari, zicea căcătul ăla de rahat, scuză-mi pleonasmul bine garnisit.
Da avem şi noi, presa, loazele noastre. Iartă-i că nu ştiu ce fac! Jurnalişti pârâţi, jigodii atârnătoare. Tu, orice ar spune ei rămâi cu talentul, le dai pe sub nas, prin ce orificii vor, cu talentul tău. Păcat că eşti parcă cam sensibil, vulnerabil.
Dar prea talentat, prea liniştit, civilizat. Altfel, cu ceva tupeu, erai de mult la naşională, deşi nici acum nu e târziu.
Un sfat serios: ziarele care se iau pe nedrept de tine taie-le frumos şi du-le la ţară, la căcăstoarea din curu' curţii, or dă-le la ţigănci pentru cornete de seminţe. Cu "ziariştii"-unealtă, cârpe de vase, dă-le ce merită: flit!
George Stanca, pamflet
