Scrisorile lui Stanca: Dragă Aurel Niamţu,
Replica mea: băi, pulică, eu îl știu pe Niamțu din 1973... Tot de la Ieși. Culmea, mi-ai apărut în cărți. Bibilesc un volum cu o parte din reportajele mele, să vază și "pupanaliștii" care ling la Felix și la Băse, ce-am scris eu sub Ceao... Am găsit un text despre Iași în care te pomeneam... Căci, te străvăd la masă, pe terasa aia de deasupra hotelului Unirea, "Gagica Zburătoare" de unde se aruncau toate fetele perdante în amor, cum e azi Interul... Eram acolo cu prieteni, cu Sandu Căpușneac, cu tine și sorbeam licori adevărate, nu chimicalele "E"-uropene de azi. Te știu ca și Mitică Moroșanu sau Tavi Iordăchescu... o tempora! ...ai fost ani de zile liderul ieșean la pop.
Uitasem că exiști. Scuză-mă, uitasem că trăiești. M-am bucurat nespus. Lacrimile Loredanei, fată sensibilă, la mine au fost nu musai la glasul, interpretarea, vibrațiile senzoriale emise de creierul paleomamalian unde stau emoșiile, ci doar la nostalgia revederii. Și, bucuria că ai curajul - tu, cel din "generația expirată" cum zic lăbușii ăștia cordiți, "bătrânul" auzi la 64 de ani!? - să apari în public cu un cântec nemuritor românesc, pe care, după Maria Tănase l-au abordat și Dida Drăgan, Loredana sau actrițe ca Tora Vasilescu, Maria Buză or draga de Adriana Trandafir... Ai uimit cu curajul tău. Ai umilit multă populime care nu mai prețuiește genul ăsta de muzică dând din burice maneliere. Nici eu , rocker convins, nu m-am omorât. Dar, de când cu invazia de manele, îmi plac, jur!, și cei de la Azur. Pe care i-am criticat. Retrag tot...
Prietene, să-ți dau puțin curaj! Nu ai nicio șansă aici... Cu manevrele tradiționale .. (aici, pot face cu ochiul). Dar, vei căpăta o popularitate pe care o meriți. Vei fi celebru. Acum, la 64 de ani, "băătrââânee..." Trofeul e destinat altora. Tocmai de aia îți admir curajul nebun de a te expune unor eventuale ironii pe care tu le-ai umilit deja, le-ai dedicat produsul cald al unei vezici. Apoi, Mare Doamnă, Loredana! Suflet! Dar, ce să mai înveți tu de la ea? Da,... poate ștaiful, fițele pe care instinctul ei de adaptare le-a îngurgitat și au menținut-o-n joc... Te susțin, Aurele!
George Stanca


































