Conacul lăsat în uitare. A fost construit în secolul al XIX-lea era și o bijuterie arhitecurală fără pereche. Azi, o ruină
În inima satului Răducăneni, la doar 35 de kilometri de Iași, stă tăcut și aproape uitat un monument care cândva era mândria unei întregi regiuni. Conacul Rosetti, ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea, nu era doar o reședință boierească, ci o adevărată bijuterie arhitecturală – una dintre cele mai rafinate expresii ale stilului neoclasic din Moldova.

Decorat cu pilaștri și capiteluri corintice, conacul impresionează și azi, în ciuda stării avansate de degradare. A fost construit între anii 1851–1854 de către Lascăr Rosetti, un revoluționar pașoptist educat la Heidelberg, care a jucat un rol important în mișcările de modernizare ale Moldovei.
O clădire care respiră istorie

Conacul Rosetti nu era doar o locuință. În saloanele sale se țineau baluri aristocratice, întruniri politice și dezbateri intelectuale, într-o vreme în care Moldova căuta drumul spre un stat modern. Aflat la marginea localității Răducăneni, locul pare astăzi rupt de lume, dar cândva era un nod al culturii și influenței în regiune.
După instaurarea regimului comunist, ca multe alte monumente istorice, conacul a fost transformat: a servit drept secție a Spitalului de Psihiatrie "Socola", o utilizare improprie care a dus la degradarea treptată a clădirii.
Un incendiu a distrus porțiuni semnificative din acoperiș
În 2012, un incendiu a distrus porțiuni semnificative din acoperiș, accelerând declinul. Astăzi, pereți prăbușiți, geamuri lipsă și elemente decorative mutilate sunt tot ce mai amintește de splendoarea de odinioară. Cu toate acestea, farmecul discret și noblețea arhitecturală persistă – în pilaștrii crăpați, în zidurile scorojite, în liniștea solemnă a ruinelor.
După decenii de nepăsare, autoritățile par să fi redescoperit valoarea culturală și istorică a conacului. Institutul Național al Patrimoniului pregătește o nouă licitație pentru restaurare, după două încercări eșuate, alocând fonduri mai mari și punând accent pe reabilitarea fidelă a monumentului.
Totodată, administrația locală din Răducăneni vede în acest proiect o șansă reală de revitalizare a zonei – un pas către dezvoltarea turismului cultural și către păstrarea moștenirii Rosetti pentru generațiile viitoare.
Titlul unei monografii dedicate conacului spunea totul: „În senin și în negură, teafăr”. Poate că a fost o premoniție. Conacul Rosetti a trecut prin vremuri de glorie și uitare, dar poate renaște. Nu doar ca un muzeu, ci ca simbol al memoriei, al culturii și al demnității arhitecturale românești.