Facultăți populare fără viitor. Specializările la care tinerii renunță din lipsă de oportunități: „E cu puține șanse de reușită”
Facultăți cândva atractive și promițătoare au ajuns astăzi să fie considerate „fabrici de șomeri”. Tot mai mulți absolvenți ai specializărilor precum Antropologie, Filosofie, Geografie, Sociologie sau Marketing întâmpină dificultăți serioase în a-și găsi un loc de muncă în domeniul studiat. Fenomenul este prezent la scară globală, iar România nu face excepție: peste 40% dintre studenții români abandonează studiile universitare, iar cei care finalizează facultatea sunt adesea nevoiți să se reprofileze.
Pentru mulți tineri, alegerea facultății devine un compromis între pasiune și pragmatism. Alexandru, talentat la desen, a renunțat la dorința de a studia Artele Plastice în favoarea unei cariere în construcții, considerând că acolo are mai multe șanse de angajare.
„Am vrut așa de pasiune la Facultatea de Desen, la Arte Plastice, dar n-ai loc de muncă acolo. Așa că m-am băgat pe inginerie la Construcții, unde se primesc oferte de muncă și din anul trei, iar după absolvire e aproape garantat să fii angajat la o companie de inginerie”, a spus Alexandru, relatează Antena3.
Aceeași realitate este confirmată și de un studiu internațional, care arată că cele mai mari rate ale șomajului se înregistrează în rândul absolvenților de Antropologie (9,4%), Fizică (7,8%), Inginerie Informatică (7,5%), Design Grafic (7,2%), Sociologie (6,7%) și Chimie (6,1%). Situația nu este diferită în România, unde Filosofia, Geografia sau Contabilitatea oferă șanse reduse de angajare. Deși anual termină aproximativ 10.000 de studenți specializarea Contabilitate, doar 10% dintre ei ajung să lucreze efectiv în domeniu.
„Majoritatea cunoștințelor mele încă sunt în facultate, dar ştiu persoane care au tot depus la diverse firme și nu au reușit nici până în prezent. În mare parte, marketingul e cu puține şanse de reușită”, a spus o studentă.
„Am prieteni care au fost la diverse facultăți, dar lucrează în cu totul alt domeniu”, a completat un alt tânăr.
„Cunoștințele sunt mai importante decât viitoarea profesie”
Pe de altă parte, există și facultăți care garantează aproape imediat integrarea pe piața muncii. Printre acestea se numără Medicina, Dreptul, Construcțiile și specializările tehnice.
„Profesiile juridice vor rămâne atât prestigioase, cât şi benefice economic pentru cei care le practică”, a declarat dr. Răzvan Dincă, decanul Facultății de Drept din București.
Și absolvenții din domeniul ingineriei, digitalizării sau inteligenței artificiale sunt foarte căutați de angajatori.
„Dincolo de ei, tot ceea ce ţine de zona de digitalizare și competențe în inteligența artificială. Acestea sunt zonele în care încă nu sunt suficienți specialiști”, a explicat Ana Călugăru, reprezentanta unei platforme de joburi online.
România se află într-o situație paradoxală: mai puțin de un sfert dintre tineri termină o facultate, iar mulți dintre cei care încep studiile universitare renunță, temându-se că au făcut alegerea greșită. Totuși, unii specialiști atrag atenția că valoarea studiilor nu se măsoară doar în angajabilitate imediată.
„Cunoștințele sunt mai importante decât viitoarea profesie. Ca sociolog, antropolog sau filosof poți lucra în foarte multe domenii ulterior: comunicare, marketing, relații sociale. Utilitatea nu înseamnă neapărat un loc de muncă, ci un set de cunoștințe pe care le acumulezi într-un domeniu anume și care îți vor folosi în orice alt domeniu”, a explicat sociologul Ciprian Necula.
Pe o piață a muncii în continuă transformare, specialiștii spun că adaptabilitatea va fi esențială. În viitorul apropiat, tot mai mulți angajați vor fi nevoiți să se reprofileze, întrucât multe meserii vor dispărea complet.
