Metoda învechită pe care restaurantele din Germania o folosesc pentru a atrage clienți: „Patronii sunt disperați”
Industria ospitalității din Germania traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, iar tot mai mulți patroni de restaurante ajung să recurgă la soluții considerate până nu demult depășite.
În contextul unei crize economice prelungite și al schimbării comportamentului consumatorilor, conceptul „retro” revine în forță însă nu fără controverse.
Val de insolvențe fără precedent
Anul 2025 a adus un nou record negativ pentru sectorul gastronomic german. Peste 2.900 de restaurante au intrat în insolvență, cu aproximativ 30% mai multe decât în 2024, potrivit unui raport citat de presa germană. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din 2011 până în prezent, potrivit unui raport citat de Frankfurter Rundschau.
Criza nu este una de moment, ci parte a unui trend îngrijorător. Numărul insolvențelor din domeniu a crescut pentru al patrulea an consecutiv, iar industria ospitalității a fost mai afectată decât economia generală, cu o creștere de 8,3% a firmelor intrate în faliment față de anul anterior.
În total, între 2020 și 2025, peste 11.200 de afaceri din sectorul gastronomic au intrat în insolvență, iar aproximativ 69.000 de restaurante au fost închise. Specialiștii avertizează că cifra reală ar putea fi chiar mai mare, având în vedere că unele companii operează mai multe locații.
Costuri mai mari, clienți mai puțini
Presiunea asupra restaurantelor vine din două direcții majore: creșterea accelerată a costurilor și scăderea cererii.
„Restaurantele se află sub o presiune dublă. Pe de o parte, există o creștere masivă a costurilor cu personalul, energia și materia primă. Pe de altă parte, cererea a devenit tot mai scăzută”, a explicat consultantul în ospitalitate Björn Grimm.
Datele arată că aproximativ 42% dintre clienți au început să economisească atunci când vine vorba de ieșirile în oraș. Schimbările sunt vizibile în comportamentul de consum: germanii ies mai rar la restaurant și cheltuiesc mai puțin atunci când o fac.
Tot mai mulți aleg variante mai simple – mic dejun sau prânz în locul cinei, care poate depăși ușor 100 de euro pentru două persoane. În paralel, fenomenul de „downtrading” devine tot mai evident: clienții care frecventau restaurante de lux aleg acum opțiuni mai accesibile, iar cei care preferau localuri ieftine se orientează către produse din supermarket sau brutării.
Revenirea conceptelor „învechite”
În încercarea de a supraviețui, multe restaurante readuc în prim-plan concepte considerate demodate, precum ofertele „all-inclusive” sau evenimentele de tip „all you can eat”.
Aceste strategii, menite să atragă rapid clienți, vin însă cu riscuri. Un exemplu controversat a fost înregistrat în 2024, când un restaurant din Germania a introdus un sistem „all you can eat” în care clienții erau taxați suplimentar dacă nu terminau mâncarea din farfurie.
Experții avertizează că astfel de practici pot avea efecte negative asupra pieței. „Din perspectiva sustenabilității, aceste oferte sunt problematice, deoarece este dificil de estimat cantitatea necesară de alimente, ceea ce poate duce la risipă alimentară”, explică specialiștii.
Björn Grimm atrage atenția că multe restaurante nu și-au adaptat corect oferta la cerințele actuale ale pieței. „Clientul trebuie să înțeleagă imediat ce oferă un local”, spune el, subliniind că succesul depinde de claritatea conceptului.
În ciuda orientării către prețuri mai mici, clienții nu au renunțat complet la experiențe. Dimpotrivă, cererea este în creștere pentru restaurante care oferă ceva în plus atmosferă, prezentare spectaculoasă sau servicii impecabile.
Acest fenomen este descris de experți drept „factorul Disney”: clienții își doresc experiențe memorabile, preparate „instagramabile” și servicii de calitate, nu doar mâncare bună.
Un alt factor care a contribuit la situația actuală este politica de prețuri din trecut. Timp de mulți ani, restaurantele din Germania au menținut prețuri relativ scăzute comparativ cu alte țări europene.
„Un șnițel la 13 euro nu era o practică sustenabilă”, explică Grimm. Creșterea costurilor fixe a forțat însă localurile să majoreze prețurile – uneori până la niveluri care îi descurajează pe clienți. În prezent, în anumite restaurante, o sticlă de apă poate ajunge chiar și la șase euro.
