Obiceiul banal care îți îmbătrânește creierul mai repede. Avertismentul neurologilor

Unele obiceiuri influențează profund sănătatea creierului și ritmul în care acesta îmbătrânește. Dacă efectele nocive ale fumatului sunt bine cunoscute, neurologii atrag atenția asupra unui alt comportament, mult mai acceptat social, dar la fel de periculos.

Obiceiurile care îmbătrânesc creierul Foto: arhivă

Cum afectează alcoolul creierul

Studiile de imagistică arată că un consum mai mare de alcool se asociază cu un volum redus de substanță cenușie și substanță albă. Substanța cenușie este responsabilă de gândire, memorie și reglarea emoțiilor, iar substanța albă asigură comunicarea eficientă între diferite zone ale creierului.

Protejarea acestor structuri este esențială pentru menținerea cogniției odată cu înaintarea în vârstă, potrivit Eating Well.

Deși alcoolul poate induce somnolență, el fragmentează somnul, reduce calitatea lui, afectează faza REM și agravează sforăitul sau apneea. Pe termen lung, somnul perturbat contribuie la declin cognitiv și la apariția unor boli cronice.

„Un obicei pe care mulți îl subestimează, dar care poate sabota în tăcere îmbătrânirea sănătoasă a creierului, este consumul constant de alcool - fie că vorbim de băutul în fiecare seară, episoadele de binge drinking sau folosirea alcoolului ca metodă de relaxare”, explică medicul Lynette Gogol. La rândul său, neurologul Zack Ramilevich subliniază că alcoolul este un neurotoxin, afectând funcția celulelor nervoase, conexiunile dintre diferite regiuni ale creierului și, în timp, chiar volumul cerebral.

În plus, creierul depinde de un flux sanguin sănătos. Alcoolul poate deteriora vasele de sânge, crescând riscul de hipertensiune, fibrilație atrială, accident vascular cerebral, inflamație și stres oxidativ. Toate acestea reduc „reziliența cognitivă”, capacitatea creierului de a se adapta și de a se proteja.

Creierul depinde de un flux sanguin sănătos. Alcoolul poate deteriora vasele de sânge, crescând riscul de hipertensiune, fibrilație atrială, accident vascular cerebral, inflamație și stres oxidativ. Toate acestea reduc „reziliența cognitivă”, capacitatea creierului de a se adapta și de a se proteja.

Alcoolul traversează bariera hemato‑encefalică și se transformă în acetaldehidă, un compus toxic care provoacă inflamație și stres oxidativ. În timp, inflamația cronică poate micșora volumul creierului și îi reduce capacitatea de regenerare.

Când alcoolul devine „prea mult”?

Pentru sănătatea creierului, cea mai sigură cantitate de alcool este probabil zero, mai ales pentru persoanele cu risc de declin cognitiv, tulburări de somn, boli hepatice, depresie, istoric de dependență sau antecedente familiale de demență.

Organizațiile internaționale nu sunt însă aliniate. OMS afirmă că nu există un nivel complet sigur de consum de alcool, în timp ce alte ghiduri consideră „consum moderat” până la un pahar pe zi pentru femei și două pentru bărbați. Dar „moderat” nu înseamnă lipsit de riscuri.

Specialiștii recomandă: dacă nu bei, nu începe. Dacă bei, analizează cât consumi și vezi unde poți reduce. Chiar și scăderile mici pot avea beneficii semnificative pentru creier.

Cum poți reduce consumul de alcool

Neurologii recomandă câteva strategii simple: În primul rând, monitorizarea consumului real, pentru că mulți îl subestimează, mai ales când beau acasă sau folosesc pahare mari.

Apoi, introducerea unor zile fără alcool, care rup rutina și oferă creierului timp de recuperare. Identificarea declanșatorilor - stres, plictiseală, presiune socială - și înlocuirea ritualului de băut cu altceva, precum o plimbare, ceai, apă carbogazoasă, sport sau o conversație cu un prieten, poate ajuta la schimbarea obiceiului.

La fel de important este să înțelegi „de ce” bei: dacă alcoolul a devenit un mecanism de relaxare, este esențial să găsești alternative sănătoase care să ofere același efect fără consecințe negative.