De ce a eșuat injecția letală în cazul Christei Pike. Substanța care trebuia să-i oprească inima

Execuția lui Christa Pike, programată în Tennessee pe 30 septembrie, ar fi trebuit să dureze doar câteva minute. În loc de asta, procedura a eșuat, iar deținuta a supraviețuit administrării a două doze de pentobarbital, fiind transportată ulterior la spital. 

De ce a eșuat injecția letală în cazul Christei Pike Foto: Daily Mail

Ce este pentobarbitalul, substanța care a eșuat în cazul Christei Pike

Substanța folosită în execuția lui Pike a fost pentobarbitalul, un barbituric cu efect depresiv asupra sistemului nervos central. În medicină, este utilizat pentru controlul convulsiilor, inducerea sedării sau gestionarea unor situații de urgență.

În doze mari, pentobarbitalul poate încetini drastic funcțiile vitale, inclusiv respirația și ritmul cardiac, ducând la comă și, în final, la stop cardio-respirator.

Din acest motiv, pentobarbitalul este folosit în unele protocoale de execuție din Statele Unite. Tennessee a renunțat la vechiul cocktail de trei medicamente și folosește exclusiv pentobarbital pentru a provoca decesul.

Protocolul exact folosit în Tennessee este secret, însă documentele depuse în instanță arată că personalul pregătește două seturi de seringi, fiecare conținând soluție salină și câte 50 ml de pentobarbital. În cazul lui Pike, au fost administrate două doze, însă inima ei nu s-a oprit. După un timp, martorii au fost evacuați, iar deținuta a fost transportată la spital.

În mod normal, pentobarbitalul acționează asupra centrilor nervoși care controlează respirația și ritmul cardiac. Dacă doza nu este suficientă sau dacă organismul reacționează diferit, efectul letal poate să nu apară. În astfel de situații, întârzierea intervenției medicale poate duce la leziuni cerebrale severe.

De ce nu a funcționat în cazul lui Christa Pike

În cazul lui Pike, două doze de pentobarbital nu au produs efectul așteptat. Deocamdată nu există o explicație oficială, iar guvernatorul Bill Lee a ordonat o anchetă completă. Un medic consultat de avocații lui Pike, Joel Zivot, a declarat pentru BBC că o posibilă cauză ar putea fi doza insuficientă pentru a induce apneea și oprirea inimii.

Avocații au avertizat anterior că starea medicală a lui Pike ar putea influența modul în care organismul ei reacționează la substanță. În plângerea depusă la instanță, aceștia au menționat trombocitopenia/trombocitoza, tulburarea bipolară, PTSD-ul, hiperlipidemia și dificultatea de a găsi vene funcționale. Ei au susținut că aceste afecțiuni ar putea face procedura extrem de dureroasă și imprevizibilă.

Un precedent recent în Tennessee

Incidentul nu este singular. Cu patru luni înainte, execuția lui Tony Carruthers a fost amânată după ce personalul nu a reușit să-i monteze o linie intravenoasă timp de peste o oră. Alte state au avut probleme similare: în Alabama, doi condamnați au supraviețuit unor tentative de execuție în 2022 și au fost ulterior executați prin hipoxie cu azot.

Crima care a șocat America în 1995

Christa Pike a fost condamnată pentru uciderea brutală a colegei ei de la Knoxville Job Corps, Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani. În ianuarie 1995, Pike, împreună cu iubitul ei de atunci, Tadaryl Shipp, și prietena lor Shadolla Peterson, ar fi atras victima într-o zonă izolată a campusului agricol al Universității din Tennessee.

Acolo, Slemmer a fost bătută și înjunghiată, iar pe pieptul ei a fost gravat un pentagram. Pike a luat ulterior o bucată din craniul victimei ca suvenir. Crima a fost descrisă de anchetatori drept una dintre cele mai violente din istoria recentă a statului.

Christa Pike a fost condamnată la moarte pentru omor și conspirație la omor. Shipp, care avea 17 ani la momentul crimei, a primit închisoare pe viață cu posibilitatea eliberării condiționate. Peterson a fost condamnată la șase ani de probațiune pentru complicitate după faptă.

Dacă procedura ar fi fost dusă la capăt, Pike ar fi devenit prima femeie executată în Tennessee în peste 200 de ani. Incidentul de miercuri ridică însă noi semne de întrebare asupra modului în care statul gestionează execuțiile prin injecție letală și asupra protocoalelor medicale implicate.