Românii, printre europenii cu cea mai scurtă viață după pensionare. Diferențe majore față de multe țări din UE
România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește speranța de viață după pensionare, potrivit unei analize realizate de Profit.ro pe baza datelor Eurostat.
Durată medie de viață după retragerea din activitate: doar 7,9 ani pentru bărbați
În cazul bărbaților din România, media anilor trăiți după pensionare este de 7,9 ani, în condițiile în care vârsta de pensionare este de 65 de ani, iar speranța de viață este estimată la 72,9 ani. Prin comparație, în statele din vestul Europei, bărbații beneficiază de perioade semnificativ mai lungi de viață post-pensionare:
Italia: pensionare la 67 de ani, speranță de viață 81,7 ani → 14,7 ani de viață după pensionare
Spania: pensionare la 66 ani și 8 luni, speranță de viață 81 ani → 14,2 ani
Franța: pensionare la 62 ani, speranță de viață 80 ani → 18 ani
Suedia: pensionare la 66 ani, speranță de viață 82 ani → 16 ani
România se află astfel în coada clasamentului european, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania și Ungaria.
Situația femeilor: peste media națională, dar sub cea europeană
Pentru femeile din România, speranța de viață este de 80,5 ani, iar vârsta de pensionare de 61 de ani, ceea ce le asigură în medie 19,5 ani de viață după retragerea din activitate. Deși cifra este net superioară celei înregistrate la bărbați, România rămâne sub media vest-europeană:
Franța: 23,9 ani după pensionare
Spania: aproximativ 20 de ani
Suedia: 19 ani
Vârstele de pensionare în Europa: mai mari, dar cu beneficii mai lungi
În majoritatea statelor din vestul Europei, vârsta de pensionare este uniformizată la 65–67 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați:
Danemarca, Grecia, Italia, Țările de Jos: 67 ani
Spania: 66 ani și 8 luni
Germania: 65 ani și 7 luni
Austria și Polonia: diferențiat – 65 de ani pentru bărbați, 60 pentru femei
Deși vârsta de pensionare este comparabilă între Est și Vest, diferențele în speranța de viață sunt semnificative și afectează direct calitatea și durata vieții post-active. Paradoxul românesc: cea mai mare creștere a speranței de viață, dar cea mai scurtă carieră profesională.
Pe de altă parte, România înregistrează cea mai mare creștere a speranței de viață din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Cu toate acestea, românii au și cea mai scurtă durată a vieții profesionale, estimată la 32,7 ani – sub media europeană.
