Fosta capitală a temutului Attila, regele hunilor, la 20 de kilometri de Timişoara?
Fortificaţia apare pe primele hărţi Mercy (1723-1725), iar apoi pe toate hărţile militare până la sfârşitul Primului Război Mondial. Primele săpături au fost realizate în 1939 de Marius Moga, însă până recent nu s-au mai găsit fonduri pentru a le continua. A existat o cercetare scrisă de regretatul Florin Medeleţ, însă, nimic mai mult. Acum, la fortificaţia de peste 900 de hectare lucrează arheologi din Austria, Germania, Anglia şi SUA. Se fac cercetări geomagnetice şi topografice cu aparatură de ultimă generaţie.
Vezi imagini cu arheologii pe una din cele mai mari aşezări medievală descoperite în Europa
Proiectul a fost demarat de Alexandru Szentmiklosi, de la Muzeul Banatului, în 2007. „Pare să fie vorba de o cetate de la sfârşitul Epocii Bronzului. S-a stabilit prin metoda Carbon 14 că lemnul a fost tăiat în 1400-1200 înainte de Cristos”, a declarat Szentmiklosi. Ceea ce conferă acestui loc un caracter unic este dimensiunea sa. Întrebarea aflată pe buzele tuturor este care a fost destinaţia ei iniţială?
Cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa
Inginerul Leonard Dorogostaisky a realizat un film care a pus pe jar lumea arheologilor, lăsând în urmă trei ipoteze: o fortificaţie din perioada dominaţiei avare, putând fi capitala unui stat care 200 de ani a fost cel mai puternic din Europa Centrală, o vastă aşezare din Epoca Bronzului, iar a treia, care pleacă de la un cercetător din Canada, susţine că aşezarea reprezintă ruinele capitalei lui Attila, regele hunilor.
„În 2005, când a apărut Google Earth, am putut analiza mai bine locaţia. Se observă perfect fortificaţia. Am avut frustrarea că un aşa obiectiv nu este investigat. Atunci am început să pun întrebări şi să răscolesc biblioteci. Este vorba de una din cele mai importante fortificaţii din Europa. Poate comparabil cu cea a lui Ramses al II-lea”, a spus Dorogostaisky.
Arheologii profesionişti nu cred în varianta capitalei lui Attila. „Ipoteza hunilor este ireală. Attila avea o capitală care se mişca. Dacă aici ar fi existat aşa ceva ar fi rămas în istoria vremii. Aceasta a fost o fortificaţie care nu a aparţinut unei singure comunităţi”, a mai declarat Szentmiklosi.
Vezi aici un inedit film documentar despre fortificaţiile Corneşti-Iarcuri
