Atacul lui Putin la Europa de Est. România, din ce în ce mai aproape de ghearele Rusiei

Vladimir Putin

Sfera de influență a Rusiei începe să se extindă din ce în ce mai mult în Orientul Mijlociu și în Europa iar evenimentele politice și militare din ultimele luni au transformat România în singura țară importantă cu o retorică pro-occidentală din această regiune.

Vladimir Putin a pornit furtunos în misiunea de a readuce Rusia în fruntea marilor puteri mondiale, indiferent că folosește mijloace politice, economice sau militare. Viitorul Orientului Mijlociu și al Europei se schimbă de la o zi la alta. Victoria obținută în alegerile prezidențiale de socialistul Igor Dodon în Republica Moldova și de generalul Rumen Radev în Bulgaria ameliorează înfluența Kremlinului în Europa de Est.  

Practic, România nu mai are niciun vecin cu o orientare pro-americană. În plus, pe teritoriul țării noastre, americanii au construit un scut anti-rachetă primit de Rusia ca pe o provocare iar sprijinul NATO este esențial în condițiile în care România a ajuns o insulă Occidentală într-un buchet de țări colorat în roșu.

Pe scurt:

• alegerile prezidențiale din SUA îl vor aduce la Casa Albă pe Donald Trump. Republicanul a afirmat în dese rânduri că vrea normalizarea relațiilor dintre SUA și Rusia. Ridicarea sancțiunilor economice impuse Rusiei ar putea fi un prim-pas spre acest deziderat. Odată înfăptuit acest lucru, SUA ar putea să fie mult mai discrete în operațiunile militare desfășurate în Europa de Est. 
• alegerile prezidențiale din Republica Moldova și din Bulgaria au adus în fruntea acestor două state doi președinți apropiați de Moscova. Ambii vor provoca alegeri anticipate pentru conturarea unui Parlament și a unui Guvern favorabil celor doi lideri politici.
• Turcia și Rusia și-au dezghețat relațiile diplomatice după doborârea avionului rusesc în această vară. Lovitura de stat eșuată a condus către reluarea discuțiilor dintre Vladimir Putin și Receep Erdogan, discuții concretizate cu semnarea memorandumului pentru construcția gazoductului Turkish Stream, care ar transporta gaze naturale către Europa ocolind Ucraina și lăsând această țară în pragul unui colaps economic total. 
• Armenia găzuiește 2 baze militare ale Rusiei și este atrasă din ce în ce mai puternic în sfera de influență a Kremlinului. Aici, în regiunea Nagorno-Karabah este un conflict deschis între armata armeană și cea a Azerbaijanului. Conflict mocnit care este întreținut de Rusia.
• Bulgaria, Serbia, Slovacia și Ungaria au la conducere personaje care, de-a lungul vremii, nu s-au sfiit să emită mesaje de susținere pentru Rusia, mai ales după adoptarea sancțiunilor economice impuse ca urmare a anexării Peninsulei Crimeea, în primăvara anului 2014 

Rușii au fost foarte ocupați în ultima perioadă. Exercițiile militare neanunțate care se desfășoa la granița cu Vestul au rolul de a îmbunătăți strategic poziția militară a Kremlinului din regiune. Rusia trimite și un mesaj clar Occidentului. „Putem să intrăm în răboi oricând!” Un exemplu care întărește această afirmație este simularea unei invazii a Norvegiei, exercițiu militar ce s-a desfășurat la jumătatea lunii octombrie!

În timp ce atenția liderilor occidentali a fost ațintită asupra Siriei și Ucrainei, mai multe semnale de alarmă au venit dinspre Balcani. Rusia a dispus mai multe capabilități de luptă în Moldova, Bosnia, Belarus, Crimea și Kaliningrad iar rachetele rusești ar putea să lovească orice stat NATO. Cu o bază militară în Gotland sau Aland, Rusia ar încercui toate țările membre ale Pactului de la Varșovia.

Asistăm la o dezintegrare a proiectului Uniunii Europene?

Rezultatul pro-Brexit al referendumului organizat în această vară în Marea Britanie au împins Regatul spre ieșirea din Uniunea Europeană. Relația dintre britanici și UE atârnă doar în hățișurile procedurilor care mai trebuie duse la capăt de forțele politice ale ambelor tabere. Brexitul și rezultatul alegerilor din SUA ar putea avea un efect de domino și în Uniunea Europeană. 

• Italia. Beppe Grillo a spus că victoria lui Donald Trump este semnalul că o epocă politică este gata de a apune. Fost comediant, el conduce mișcarea 5 Stele a devenit, cea mai importantă forță politică din opoziția italiană. Toți ochii vor fi, acum, pe italieni, care vor fi chemați la un referendum constituțional la finele acestui an, pe 4 decembrie. Premierul Matteo Renzi caută girul populației pentru o serie de schimbări privind funcționarea Parlamentului. Dacă aceste schimbări nu vor fi adoptate de poporul italian, atunci, Renzi a promis că va demisiona, fapt ce ar putea atrage după sine alegeri anticipate. Cum Mișcarea 5 Stele este în poll-position, Beppe Grillo a anunțat că, dacă va ajunge la putere, atunci va organiza un referendum cu privire la ieșirea Italiei din zona euro!
• Olanda. Euroscepticul Geert Wilders se luptă în instanță după ce a fost acuzat în anul 2014 pentru instigare la ură rasială. Acesta a comparat Coranul cu Mein Kampf, se opune construirii de noi moschei pe tărâm european iar retorica sa anti-imigranți l-a ajutat să-i crească popularitatea. Partidul Libertății, formațiunea politică pe care o conduce, aleargă în sondaje braț la braț cu Partidul Liberal înainte de alegerile parlamentare din martie 2017.
• Serbia. Vojislav Seselj, fondatorul formațiunii politice de extremă dreaptă Partidul Radical Sârb, și-a început anul 2016 pe holurile Tribunalului de la Haga, acuzat de crime împotriva umanității în timpul războaielor din Iugoslavia din anii '90. Partidul său anti-UE și pro-rus a obținut 22 de locuri în Parlament la ultimele alegeri și, acum, plănuiește să candideze la alegerile prezidențiale ce vor avea loc anul viitor, în luna mai. 
• Franța. Marine Le Pen conduce cu mână de fier partidul anti-european Frontul Național. Mai mult ca sigur, aceasta se va califica în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale care vor avea loc anul viitor. 
• Norvegia. Siv Jensen, liderul formațiunii politice Partidul Progresului Norvegian o idolatrizează pe Margaret Tatcher. Este fanul politicilor libertariene și sociale dar se opune cu vehemență fenomenului imigraționist. Este unul dintre cei mai importanți contestatari ai „islamificării” Europei. 
• Germania. Politica ușilor deschise impusă de Angela Merkel cu privire la refugiați i-a propulsat pe extremiștii din Alianța pentru Germania până pe locul 3 în sondaje. Extremiștii își doresc să interzică burqa și să limiteze cererile de azil la 200,000 pe an. Alegerile pentru Bundestag vor avea loc în luna octombrie a anului viitor. 
• Cehia. Miliardarul Andrej Babis a crescut în spatele Cortinei de Fier. Acesta și-a construit averea în timpul comunismului când s-a aflat la conducerea gigantului petrochimic Agrofert. Este vice-premierul Cehiei și s-a declarat un fan al lui Donald Trump, îmbrățișând retorica anti-imigrație.