Cele șapte tendințe care schimbă fundamental turismul în 2026 pentru călătorii „cu sens”
Datele marilor grupuri hoteliere, ale companiilor de turism și ale analiștilor de tendințe arată că 2026 va fi un an al schimbărilor profunde în felul în care călătorim. Evadările liniștite, experiențele ultra-personalizate și destinațiile izolate capătă o forță tot mai mare în preferințele turiștilor. Într-o lume suprasaturată de informație și imagini, oamenii caută tot mai des o formă de retragere, ordine și sens.
În același timp, tehnologia elimină o mare parte din birocrația unei călătorii, dar introduce riscuri și dileme noi. Industria observă o creștere a nevoii de a delega deciziile, de a reduce presiunea socială și de a regăsi autenticitatea, notează BBC.
1. Liniște înainte de orice
Cea mai puternică tendință a anului o reprezintă vacanțele dedicate liniștii, tăcerii și recuperării mentale.
Această alegere indică o oboseală cronică generată de cultura digitală permanent activă și de fluxul neîntrerupt de evenimente globale, susțin specialiștii.
Hector Hughes, cofondator al unei rețele de cabane pentru detox digital în Marea Britanie, spune că în 2020 aproape nimeni nu vorbea despre deconectare totală sau „viata analog”.
În prezent, peste jumătate dintre clienți invocă burnout-ul și epuizarea provocată de ecrane ca motiv principal al alegerii unui asemenea loc pentru vacanțe.
Tendința se extinde rapid în lume. Suedia a creat un loc asemănător unde nivelul de decibeli este semnificativ redus, în Oregon, la Skycave Retreats, oaspeții petrec trei zile în cabane complet întunecate, fără lumină, telefoane sau orice fel de stimuli vizuali.
2. Inteligența artificială în loc de birocrație
2026 va aduce o integrare și mai profundă a inteligenței artificiale în planificarea călătoriilor. Conform cercetărilor Amadeus, tot mai mulți turiști folosesc deja AI generativ pentru a crea itinerarii, a compara destinații, a gestiona rezervări și a-și personaliza sejururile.
Platformele mari, precum Expedia și Booking.com, integrează instrumente precum ChatGPT, transformând AI într-un asistent aproape invizibil, dar constant.
Traducerea în timp real, check-in-ul digital automat și recomandările personalizate reduc considerabil „adminul” care odinioară consuma ore întregi. Totuși, specialiștii atrag atenția asupra riscurilor. Recomandările algoritmice tind să concentreze turiștii în aceleași destinații, alimentând supraturismul. În plus, instrumentele AI sunt folosite în tot mai multe fraude turistice bine mascate.
3. Încredere în loc de alegere
Oboseala decizională devine una dintre marile presiuni ale vieții moderne, iar turismul răspunde prin experiențe în care oaspetele nu trebuie să decidă nimic. În Insulele Feroe, un proiect experimental introduce mașini autonome care îi plimbă pe turiști fără ca aceștia să aleagă traseul, în numele sustenabilității și al reducerii presiunii asupra naturii.
În alte regiuni, conceptul este folosit pentru a crea vacanțe cu adevărat relaxante. În Mendoza, Argentina, Winemaker’s House & Spa Suites a lansat un pachet de „mystery travel”, în care itinerariul, experiențele și surprizele sunt complet necunoscute până la sosire.
În industria croazierelor, „mystery cruises”, în care pasagerii se îmbarcă fără să știe destinațiile, devin tot mai populare. Raportul Lemongrass arată că astfel de formule răspund direct suprasarcinii cognitive: oamenii vor să scape de presiunea alegerilor permanente, acasă și în timpul liber.
4. Drumurile înaintea pistelor
Road trip-urile revin masiv, alimentate de dorința de libertate și de creșterea costurilor zborurilor. Hashtagul #RoadTrip a acumulat peste 5,9 milioane de mențiuni la nivel global, iar companiile de turism raportează o revenire puternică a acestei formule.
Pentru unii, road trip-ul devine o experiență premium: agenții precum Hunter Moss combină gastronomia de top, inclusiv restaurante cu stele Michelin, cu opriri curatoriate și trasee personalizate.
Pentru alții, însă, motivația este strict financiară. Conform Hilton, 60% dintre britanici preferă mașina pentru a economisi.
Experta Milena Nikolova afirmă că relația dintre oameni și mașini are o puternică identitate culturală. În America de Nord, condusul este asociat cu libertatea, în timp ce în Europa are un sens mai utilitar, ceea ce influențează și dinamica revenirii la vacanțele cu mașina.
5. Fără pachete standardizate
Industria călătoriilor trece printr-o fază de hiper-individualizare, în care turiștii caută experiențe calibrate pe starea lor emoțională, etapa de viață sau interesele foarte specifice.
Au apărut retreaturi pentru divorț, pentru doliu, pentru menopauză, dar și sejururi tematice.
Jasmine Bina explică fenomenul prin transformarea modului în care percepem timpul: într-o viață care curge ca un scroll infinit, fără ritualuri de trecere, oamenii creează noi praguri simbolice.
Vacanțele devin astfel spații concentrate, dedicate unei emoții intense, care permit o ieșire „transformată” la final. Pentru industrie, este o oportunitate uriașă: aducerea sensului într-o piață dominată ani întregi de pachete standardizate.
6. Fără destinații suprapromovate cu imagini care nu corespund realității
Tot mai mulți turiști renunță la destinațiile suprapromovate, ale căror imagini filtrate nu corespund realității.
Nick Pulley, fondator Selective Asia, spune că „anti-Instagram brigade” caută locuri mai puțin cunoscute, dar autentice. Printre destinațiile emergente se numără Toledo (Spania), Brandenburg (Germania) și chiar Irak pentru turiștii foarte experimentați.
În Marea Britanie, trendul împinge turiștii din Cotswolds sau Cornwall către zone precum Northumberland, Țara Galilor sau Somerset. Cercetările Hilton indică o creștere puternică a călătoriilor motivate de curiozitate și dezvoltare personală.
Nikolova adaugă că experiențele „off-grid” devin o formă de capital social, dovezi ale unui parcurs turistic matur, departe de mase și de rutele standard.
7. Turismul literar
Turismul literar și călătoriile inspirate de filme și seriale („set-jetting”) sunt în creștere rapidă, impulsionate de #BookTok și de popularitatea ecranizărilor. Hotelurile se adaptează cu retreaturi de lectură, biblioteci lângă piscină, camere tematice și colecții de cărți rare.
Printre destinațiile considerate „vedete” ale anului viitor se află Cornwall, unde se filmează noul serial Harry Potter, Yorkshire Moors, decorul noii adaptări Wuthering Heights, și Grecia, grație filmului Odiseea regizat de Christopher Nolan.
Jasmine Bina consideră că această orientare culturală este o formă modernă de escapadă: în perioade de criză, ne refugiem în ficțiune pentru a descoperi atât temerile, cât și dorințele noastre. Turismul literar devine astfel o extensie fizică a lecturii.
