Incendiile din Australia ne lasă fără vară? Fenomenul straniu care îi îngrijorează pe oamenii de știință
Imaginile din Australia sunt terifiante. Pasagerii unui avion care a trecut prin norii de cenuşă au trăit momente de panică când s-au trezit înconjuraţi de fum negru şi portocaliu. Şi savanţii sunt în alertă pentru că aşa ceva s-a mai întâmplat în 1816, cunoscut drept ”Anul fără vară”. Din pricina unui vulcan care a erupt timp îndelungat, oamenii nu au văzut Soarele tot anul.
De patru luni, partea de est a Australiei este în flăcări, iar în atmosferă s-au ridicat nori uriaşi de cenuşă şi fum. Un avion care a zburat deasupra zonei de incendii din Victoria şi Noua Ţara Galilor de Sud a intrat în mod neaşteptat într-un sistem meteorologic generat de unul dintre incendii, scrie adevarul.ro. ”Totul era dens şi gri”, a spus pasagerul Matt McIntyre despre apropierea de norul pyrocumulus.
”Era portocaliu în afara ferestrei, apoi dintr-o dată a fost negru, iar apoi turbulenţele au început. Pur şi simplu săream de pe scaun“, îşi aminteşte bărbatul. Norii pyrocumulus apar atunci când aerul fierbinte de la incendii se ridică în aer şi se răceşte, provocând condens şi formarea de nori. Oamenii de ştiinţă îşi fac griji că „piroCbs”, cum au fost denumiţi aceşti nori, sunt în creştere în întreaga lume, a raportat Yale E360. Circulaţia acestor nori de fum şi cenuşă este atât de puternică încât pot chiar trage fum în stratosferă, la 10 până la 50 km deasupra suprafeţei Pământului, scrie sciencealert.com.
S-a mai întâmplat şi în trecut. Cel mai dramatic an al Omenirii a fost 1816, denumit şi ”Anul fără vară”. Ce a putut provoca o astfel de anomalie? Oamenii de ştiinţă cred că a fost vorba despre mai multe fenomene suprapuse. Pe de o parte, s-a înregistrat un minim istoric al activităţii solare, la care s-a adăugat efectul de iarnă vulcanică provocat de o serie de erupţii care avuseseră loc în anul precedent, 1815. Atunci, s-a produs erupţia vulcanului indonezian Tambora, cea mai puternică înregistrată vreodată în istorie. Erupţia a aruncat în aer o cantitate uriaşă de cenuşă, care a întunecat cerul, împiedicând razele soarelui să ajungă pe Pământ. Lipsit de căldura astrului, pământul n-a mai rodit şi s-a instalat o foamete puternică în toată Emisfera Nordică a planetei, acolo unde norul de cenuşă, ajuns în primăvara şi vara anului 1816, a produs o modificare drastică a climei estivale.
Efectele cele mai puternice s-au resimţit în partea estică a SUA, în regiunea de răsărit a Canadei, în vestul Europei. Verile plăcute din aceste ţinuturi, cu temperaturi de 25-30 de grade, au fost înlocuite de iarnă în toată regula. În lunile mai şi iunie 1816, îngheţuri neaşteptate au distrus cea mai mare parte a culturilor. La începutul lunii iunie, a nins. Au apărut epidemiile, iar mortalitatea a crescut.
Fumul degajat provoacă tornade de foc
Incendiile care afectează zone întinse din Australia ard vegetaţia în condiţii atât de extreme, încât flăcările generează suficientă căldură pentru a-şi crea propriile sisteme meteorologice, inclusiv furtuni cu descărcări electrice generate de foc şi chiar tornade de foc. Serviciul rural de pompieri (RFS) a avertizat că mai multe incendii de-a lungul coastei au generat furtuni cu descărcări electrice. Un astfel de fenomen a avut loc şi la aproximativ 280 km de Sydney. Condiţiile meteo care au fost raportate sâmbătă în Australia sunt cunoscute ca nori cumulonimbus flammagenitus sau pyrocumulonimbus. Potrivit Serviciului Meteorologic Naţional (NWS) din SUA, un astfel de nor se formează dacă există suficientă umiditate şi instabilitate atmosferică deasupra „unei surse intense de căldură”.
