Românii, campioni la vizitat mănăstirile de pe Muntele Athos în 2025. Care sunt explicațiile
Este un fapt că în toate studiile realizate de specialiști, procentul românilor care se declară religioși este cel mai mare din Uniunea Europeană. O nouă dovadă o reprezintă cifrele pentru 2025, publicate de presa elenă despre turismul pe Muntele Athos, locul sfânt al Greciei. Surprinzător, la sejururi și vizite românii s-au clasat pe primul loc de departe, iar grecii tocmai pe locul 3.
Record de turiști pe Muntele Athos
În 2025, a fost înregistrat un număr record de vizitatori la Muntele Athos, între 350.000 şi 370.000 de vizitatori, depășind chiar cifrele din 2019 (anul de dinaintea pandemiei). Românii ocupă acum primul loc, scrie siteul grec protothema.gr, care citează statisticile oficiale.
Potrivit presei elene, mulți dintre românii care au venit la Muntele Athos spun că erau vechi turiști ai locurilor sfinte din Israel dar războiul din zonă i-a determinat să-și schimbe planurile.
Imediat după români urmeză ciprioții ca vizitatori obișnuiți ai mănăstirilor, iar pe locul trei se află grecii, urmați de bulgari și pelerini din alte țări balcanice. Lunile cu cel mai mare trafic sunt ianuarie, datorită sărbătorilor, perioada Paştelui și primele luni de toamnă (septembrie și octombrie).
Sute de rezervări pe Muntele Athos în ciuda vremii și grevelor
Pe Muntele Athos 2026 nu a venit, deoarece aici acesta se sărbătorește după ritul vechi ortodox, la fel ca în Serbia, Ucraina sau Rusia. Din acest motiv, săptămână viitoare în perioada 17-19 ianuarie, când se sărbătorește Anul Nou pe rit vechi este așteptată o avalanșă de turiști, fiind făcute sute de rezervări.
De Crăciunul pe rit vechi, a fost aglomerație mare pe Muntele Athos susține presa din Grecia. Un val mare de ortodocși români a „inundat” Muntele Athos și pentru Crăciunul pe stil vechi (iulian), serbat în această săptămână, pe 7 ianuarie. Aproximativ 1.000 de persoane (vizitatori din Balcani, Cipru şi Grecia) au fost în ziele Crăciunului oaspete la Muntele Athos a relatat de exemplu Agenţia Athens-Macedonian News.
Chiar dacă în cele două porturi care permit intrarea în Muntele Athos a fost emisă o interdicţie pentru circulaţia navelor, afluxul de turiști a fost atât de mare încât autoritățile care guvernează această zonă au încheiat contracte de urgență cu armatorii pentru folosirea unor ambarcațiuni speciale, de mare viteză.
Ce trebuie să știți despre Muntele Athos
Sfântul Munte al Athosului este o peninsulă legată de Grecia în partea dinspre miazăzi, având celelalte trei părți scăldate de Marea Egee. Lungimea „Sfântului Munte” este de 60 km, iar lățimea variază între 12 și 18 km. Cea mai mare înălțime este de 2030 de metri iar suprafața peninsulei este de 389 kilometri pătrați.
Începând cu primele decenii ale secolului al IX-lea, monahismul aghiorit intră într-o nouă fază. Muntele Athos își dobândește caracterul său de ținut exclusiv monahal, cu granițe bine determinate, cu organizare administrativă proprie și cu capitala la Kareia.
Numărul mănăstirilor este stabilit la 20, iar a schiturilor la 12 și în total aici trăiesc în jur de 2500 de călugări. Numărul chiliilor nu se știe exact, deoarece au fost foarte multe părăsite și s-au dărâmat. Cele 20 de mănăstiri sunt în funcție de mărime: Marea Lavră, Vatopedu, Iviru, Hilandaru, Dionisiu, Cutlumuș, Pantocrator, Xeropotamu, Zografu, Dohiariu, Caracalu, Filoteu, Simonopetra, Sfântul Pavel, Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, Esfigmenu, Sfântul Pantelimon (Russikon) și Constamonitu.
România are oficial, pe Muntele Athos două schituri dintre care „Prodromu” (adică al „Înaintemergătorului”) cel mai mare și mai cunoscut loc de nevoinţă al monahilor români din Sfântul Munte Athos. Conform doxologia.ro, aşezământul se află la capătul răsăritean al peninsulei Athos, în zona numită Vigla, între Marea Egee, la răsărit, şi cel mai înalt vârf din zonă, la apus. Aici există 25 de chilii.
Mai este și schitul Lacu, situat în partea de nord-est a peninsulei Athos, pe teritoriul Mănăstirii „Sfântul Pavel”, într-o vale adâncă și înconjurată de o pădure de castani. Conform se mai spune și Schitul „Sfântul Dimitrie”. Aici, conform informațiilor furnizate de Patriarhia Română există 14 chilii.
