Țara în care românii câștigă cele mai mari salarii. La ce sumă ajung în fiecare lună

Profilul economic al românilor din diaspora s-a transformat vizibil în ultimii ani. Dacă odinioară majoritatea lucrau în joburi de execuție, astăzi tot mai mulți ocupă funcții de conducere, își dezvoltă propriile afaceri și obțin venituri considerabil mai mari decât media din România.  

Țara în care românii au cele mai mari salarii/sursă foto: arhivă

Unde câștigă românii cel mai mult

 Un studiu realizat pe un eșantion de 2.000 de români arată că Marea Britanie este țara în care diaspora atinge cel mai des poziții de management și salarii ridicate, în timp ce Germania, Italia și Spania conturează modele diferite de integrare economică, influențate de structura pieței muncii și de oportunitățile locale, potrivit unei analize Adevărul.

Potrivit cercetării, 23% dintre românii din diaspora sunt manageri sau antreprenori, iar 44% sunt angajați. Cea mai puternică poziție economică este înregistrată în Marea Britanie, unde 29% ocupă roluri de conducere sau coordonează propriile afaceri, iar 46% câștigă peste 3.000 de euro pe lună.

În ciuda nivelului ridicat de integrare profesională, 61% dintre respondenți au investit deja în România, deși 70% nu iau în calcul să revină în următoarele 12 luni.

Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR Consulting, o agenție din România care se axează pe cercetarea de piață, a declarat pentru Adevărul că aceste date schimbă complet perspectiva asupra diasporei: „Nu mai vorbim despre o populație de execuție, ci despre un segment de consumatori și investitori cu putere de cumpărare reală”. 

Vârsta medie de peste 42 de ani și vechimea de aproape 14 ani în străinătate arată o diasporă stabilizată, cu cariere consolidate și cu o poziție economică solidă.

Pe măsură ce românii avansează în carieră, costul renunțării la nivelul de trai, la rolurile de decizie și la sistemele care funcționează eficient pentru ei devine tot mai mare. „Cu cât integrarea profesională e mai avansată, cu atât costul de oportunitate al întoarcerii e mai mare”, explică Cimpoca.

Totuși, plecarea nu înseamnă ruperea legăturilor cu România. Investițiile continuă, chiar și în lipsa unui plan de repatriere. „Legătura economică s-a decuplat de cea rezidențială. România câștigă un flux de capital stabil, dar pierde prezența fizică a unor cetățeni activi”, spune fondatoarea MKOR.

Studiul arată și că salariul nu mai este suficient pentru a determina o eventuală revenire. Românii din diaspora pun tot mai mult accent pe calitatea serviciilor publice, sistemul medical, predictibilitatea fiscală și eficiența instituțiilor. „Când banul nu mai e decisiv, trebuie să concurezi cu calitatea vieții și a instituțiilor”, subliniază Cimpoca.

Ce spun românii plecați în străinătate despre o posibilă revenire

Eduard Lașcu, stabilit în Olanda din 2021, spune că îi lipsesc familia, prietenii și limba română, dar nu ar reveni într-o societate în care simte că drepturile și libertățile individuale nu sunt pe deplin respectate. Pentru el, egalitatea de tratament, inclusiv pentru persoanele LGBT, și funcționarea eficientă a instituțiilor cântăresc mai mult decât apropierea de casă.

„Principalul motiv pentru care nu m-aș întoarce este mentalitatea din societatea actuală. M-aș întoarce pentru limbă și familie, dar rămân pentru o societate bazată pe drepturi egale și sisteme de stat care funcționează eficient”, spune acesta.

Programul lansat de statul român pentru a sprijinii cetățenii care se întorc în țară

În luna mai a acestui an, Ministerul Finanțelor a lansat programul „Diaspora investește acasă”, cu un buget total de 100 milioane euro ce este adresat românilor care vor să se întoarcă în țară și să-și deschidă o afacere.

Programul vine într-un context în care statul încearcă să atragă investiții private și să îi convingă pe românii plecați peste hotare să contribuie la dezvoltarea economiei locale. Spre deosebire de alte scheme de finanțare din trecut, noul proiect este dedicat exclusiv diasporei și pune accent pe antreprenoriat și investiții sustenabile.

Cum funcționează programul „Diaspora Investește Acasă”

Potrivit Ministerului Finanțelor, granturile vor acoperi până la 60% din valoarea creditelor de investiții contractate de beneficiari. Suma maximă care poate fi acordată este de 200.000 de euro.

Sprijinul financiar va fi acordat în perioada 2026-2029 prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, instituția care va gestiona aprobarea, monitorizarea și plata granturilor.

Valoarea creditelor eligibile începe de la 5.000 de euro și poate ajunge până la 500.000 de euro. Perioada maximă de creditare este de 10 ani, însă scadența finală nu poate depăși data de 31 decembrie 2037.

Programul este destinat start-up-urilor înființate de români din diaspora care îndeplinesc anumite condiții de eligibilitate.

Una dintre cele mai importante cerințe este ca firma să fie deținută majoritar de cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate timp de minimum 12 luni consecutive în ultimele 18 luni.

În plus, beneficiarii trebuie să demonstreze că au experiență profesională sau studii relevante de cel puțin un an în domeniul în care solicită finanțarea.

Autoritățile mai cer ca investiția și structura acționariatului să fie menținute minimum trei ani după finalizarea proiectului.