BNR se așteaptă la o scădere puternică a inflației în trimestrul al treilea. Economia rămâne, însă, în dificultate

Inflația a ajuns la 10,42% în luna iunie, față de 10,85% în mai. Banca Națională avertizează că presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, în special pe fondul costurilor energetice și al ajustărilor fiscale.

Banca Națională a anunțat o scădere a inflației/sursă foto: arhivă

Ce a determinat scăderea procentuală a inflației

BNR explică faptul că diminuarea inflației a fost influențată în special de ieftinirea alimentelor cu prețuri volatile – în principal legume și fructe – și de scăderea prețului petrolului, care a redus costul carburanților, potrivit Adevărul.

Oferta mai mare de produse agricole pe piața locală a temperat creșterea prețurilor alimentare, iar evoluția cotației petrolului s-a transmis rapid în prețurile de la pompă.

Totuși, aceste efecte au fost parțial anulate de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice, care continuă să pună presiune pe bugetele familiilor.

Una dintre concluziile centrale ale raportului este că inflația ar urma să intre într-o fază de corecție puternică în trimestrul al treilea din 2026, care va fi determinată de:

• dispariția efectelor directe ale eliminării plafonării prețului energiei electrice,
• estomparea impactului majorării TVA și accizelor, care a umflat inflația la începutul anului.

După o perioadă mai volatilă în trimestrul al patrulea, inflația ar urma să revină pe o traiectorie descendentă, iar banca centrală estimează că va intra în intervalul țintei de inflație până la finalul lui 2027.

Banca Națională estimează și un deficit de cerere internă

BNR subliniază că economia trece printr-o perioadă dificilă, iar cererea internă se reduce. Măsurile de consolidare bugetară și scăderea consumului vor adânci deficitul de cerere în lunile următoare, înainte ca acesta să înceapă să se stabilizeze treptat.

 Cererea internă reprezintă totalul cumpărăturilor și investițiilor făcute în interiorul țării – de către populație, firme și stat. Este motorul principal al economiei deoarece arată cât de mult se consumă și cât de mult se investește în România.

Această slăbire a cererii va contribui la temperarea inflației, dar arată și o economie care funcționează sub potențial.

Economia dă semne de stabilizare, însă revenirea rămâne inegală între sectoare

Activitatea economică din trimestrul al doilea arată o evoluție neuniformă, în care unele sectoare dau semne de revenire, în timp ce altele continuă să tragă economia în jos. Consumul începe să se stabilizeze, însă industria rămâne în recesiune, iar piața muncii își pierde din ritm.

Datele analizate de BNR arată că vânzările cu amănuntul și-au redus ritmul de scădere față de anul trecut, semn că populația începe să revină treptat la un nivel de consum mai apropiat de normal.

În sectorul auto‑moto, vânzările au accelerat în lunile aprilie și mai, ceea ce indică o cerere mai mare pentru vehicule noi și second‑hand. Construcțiile au avut, de asemenea, o evoluție mult mai bună, volumul lucrărilor fiind semnificativ mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, un semnal pozitiv pentru investițiile private.

În contrast cu aceste sectoare, industria continuă să fie unul dintre punctele slabe ale economiei. Producția industrială și-a accentuat contracția în trimestrul al doilea, ceea ce arată că firmele se confruntă în continuare cu costuri ridicate, cerere slabă și dificultăți în lanțurile de aprovizionare. Pentru BNR, industria rămâne principalul factor care limitează revenirea economică.

Piața muncii reflectă aceeași tendință de încetinire. Numărul salariaților a continuat să scadă în aprilie și mai, deși ritmul reducerii s-a temperat față de începutul anului. Rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul al doilea, după ce ajunsese la o medie de 6,4% în primele trei luni, însă dinamica pieței muncii rămâne fragilă.

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 6,5%

Dobânda‑cheie de politică monetară este principalul instrument prin care Banca Națională controlează costul banilor în economie. Practic, este „prețul” la care băncile comerciale pot împrumuta bani de la BNR pe termen scurt.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 10 august 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, păstrând neschimbate și celelalte instrumente ale politicii monetare.

Dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%, iar dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Totodată, BNR a menținut nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.

Decizia indică faptul că banca centrală preferă, cel puțin în această etapă, să păstreze o politică monetară restrictivă, în contextul în care urmărește evoluția inflației și impactul acesteia asupra economiei.

O politică monetară restrictivă înseamnă că BNR face banii „mai scumpi” pentru a ține inflația sub control. Este modul prin care banca centrală „strânge șurubul” în economie, astfel încât prețurile să nu mai crească atât de repede.

O reducere a dobânzii-cheie ar fi putut stimula creditarea și consumul, dar ar fi riscat să amplifice presiunile asupra prețurilor. Menținerea dobânzii la 6,50% sugerează că BNR consideră necesară continuarea unei abordări prudente, pentru a evita reaprinderea inflației.

Energia și alimentele, vulnerabile la inflație

Banca Națională subliniază că lupta cu inflația este departe de a fi încheiată. Prețurile la energie și alimente rămân cele mai sensibile componente, mai ales în condițiile secetei severe care afectează producția agricolă. O eventuală creștere a prețului petrolului ar putea duce la scumpirea carburanților, cu efecte indirecte asupra costurilor de transport, producție și servicii.

Situația geopolitică amplifică aceste riscuri. Conflictul din Orientul Mijlociu și tensiunile din piața energetică pot afecta simultan puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor. Într-un astfel de scenariu, economia ar putea resimți costuri de finanțare mai mari și presiuni suplimentare asupra prețurilor.

În ansamblu, BNR descrie o economie care începe să se stabilizeze, dar în care revenirea este departe de a fi uniformă: consumul și construcțiile se redresează, industria se contractă, iar piața muncii pierde din viteză.