Ucraina și UE refuză propunerea de pace a Rusiei și trimit o contraofertă înaintea summitului Trump–Putin
O propunere recentă a președintelui rus Vladimir Putin privind o posibilă încetare a focului în schimbul cedării unor teritorii din estul Ucrainei a fost respinsă categoric de oficialii de la Kiev și de mai mulți lideri europeni. Informațiile au fost dezvăluite de Wall Street Journal (WSJ), care citează surse diplomatice occidentale familiare cu discuțiile.
Potrivit WSJ, propunerea Kremlinului a fost prezentată în timpul unor consultări desfășurate în Regatul Unit și viza încetarea ostilităților în schimbul retragerii Ucrainei din zone aflate încă sub controlul său în regiunea Donețk. În paralel, Uniunea Europeană și Ucraina au formulat o contraofertă, transmisă administrației americane înaintea summitului dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programat pentru 15 august în Alaska.
Reacție comună: Europa și Ucraina spun „nu” unui acord unilateral
Reprezentanții Regatului Unit, Germaniei, Franței și Ucrainei au respins planul Rusiei, declarând că un eventual acord de pace nu poate presupune cedări teritoriale unilaterale. Surse europene citate de WSJ afirmă că Uniunea Europeană urmărește o poziție comună cu Ucraina, iar orice negociere trebuie să respecte suveranitatea acesteia și să includă participarea blocului european.
În forma propusă de Moscova, Rusia ar urma să păstreze aproximativ o treime din teritoriul controlat de Ucraina în regiunea Donețk, iar linia frontului ar fi înghețată în alte zone, inclusiv în Zaporijjea și Herson. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat public această variantă drept „inacceptabilă”, reiterând că Ucraina nu va ceda niciun teritoriu.
Contraoferta europeană: condiții clare pentru o posibilă negociere
UE și Ucraina au redactat o contraofertă care include următoarele puncte esențiale:
-Încetare completă a focului ca precondiție pentru orice discuție privind statutul teritoriilor ocupate;
-Schimburile teritoriale, dacă vor exista, să fie bazate pe reciprocitate;
-Garanții de securitate clare pentru Ucraina;
-Menținerea opțiunii de aderare a Ucrainei la NATO.
Potrivit surselor diplomatice, contraoferta menționează și posibilitatea ca Rusia să renunțe la cererile privind demilitarizarea Ucrainei și schimbarea conducerii politice de la Kiev.
Temeri privind summitul Trump–Putin
Întâlnirea programată între Donald Trump și Vladimir Putin a stârnit îngrijorare în mai multe capitale europene, existând temeri că un acord ar putea fi impus Ucrainei fără consultarea prealabilă a UE. The New York Times relatează, citând doi oficiali europeni, că administrația Trump ar putea accepta o soluție care să favorizeze pozițiile Moscovei, în detrimentul suveranității ucrainene.
„Viitorul Ucrainei nu poate fi decis fără ucraineni”, a scris președintele francez Emmanuel Macron pe platforma X, adăugând că „Europa va face parte din soluție, pentru că este vorba de securitatea sa”.
Un alt oficial UE a declarat că planul discutat cu emisarul american Steven Witkoff este „mult mai defavorabil Ucrainei decât a lăsat Trump să se înțeleagă”, iar un coleg de rang similar a apreciat că propunerea „oferă totul lui Putin, fără ca Rusia să facă vreo concesie reală”.
Zelenski cere sprijin european: „Front comun”
În contextul tensiunilor diplomatice, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut, pe 9 august, o serie de convorbiri telefonice cu lideri din Franța, Regatul Unit, Spania, Finlanda, Danemarca și Estonia. Scopul: crearea unui front comun în fața unei eventuale presiuni diplomatice din partea Washingtonului și Moscovei.
Între timp, Kirill Dmitriev, șeful Fondului Suveran de Investiții al Rusiei, a susținut pe Telegram că anumite state europene încearcă să „saboteze” întâlnirea dintre Trump și Putin, acuzând Occidentul de „provocări și dezinformare”.
Realitatea de pe teren: Rusia ocupă sub 1% din teritoriul Ucrainei
În ciuda celor peste doi ani de război, diplomații occidentali atrag atenția că Rusia controlează sub 1% din teritoriul total al Ucrainei și a suferit pierderi militare semnificative. Analiștii militari sunt sceptici în privința capacității armatei ruse de a avansa spre orașe fortificate precum Sloviansk sau Kramatorsk.
Până acum, cele trei runde oficiale de negocieri între Kiev și Moscova nu au produs niciun acord. Rusia continuă să insiste public asupra unor condiții inacceptabile pentru Ucraina: renunțarea la aderarea la NATO și retragerea trupelor din cele patru regiuni revendicate de Kremlin – cerințe care presupun, practic, predarea unor orașe mari fără luptă.
