A făcut pe cerşetoarea în Franţa pentru lucrarea de doctorat
“În dragoste, în război şi la doctorat totul e posibil”, spune o tânără care a făcut doctoratul la Universitatea „Ştefan cel Mare”, pe tema rromilor din nordul Moldovei, scrie adevarul.ro. Ca să le studieze comportamentul, Ionela Gâlbău a plecat după ei în Franţa, la Rennes, şi a cerşit cot la cot cu ei.
Ionela Gâlbău are 33 de ani şi acum lucrează pentru o agenţie de turism din Suceava. Cu câţiva ani în urmă, era profesoară în satul Voievodeasa din comuna Suceviţa, unde există o comunitate de rromi. Aşa a început să devină curioasă cu privire la unele aspecte care ţin de membrii etniei. Ca să găsească răspunsuri la întrebări, s-a înscris la doctorat, în cadrul Facultăţii de Istorie-Geografie de la Universitatea „Ştefan cel Mare” şi a scris teza cu titlul „Particularităţile geodemografice ale populaţiei de etnie rromă din Moldova”.
Munca de cercetare a dus-o şi în Franţa, unde Ionela a reuşit să facă ceea ce puţini cercetători se încumetă. S-a integrat într-o comunitate de rromi ai cărei membri făceau bani şi din cerşit. „Am fost într-un stagiu de pregătire de patru luni la Rennes, la Institutul de Cercetare de acolo”, ne-a spus tânăra. În acest timp, Ionela a întâlnit o femeie de etnie rromă care cerşea la catedrală. Nu a reuşit să-i câştige încrederea imediat. Voia să ştie câte persoane din familia ei au venit în Franţa, câţi copii, dacă a avut conflicte cu francezi şi dacă a fost ajutată de stat. Ca să obţină răspunsuri la întrebări, doctoranda a cerşit alături de femeia rromă. Nu a fost nimic forţat, ci a decurs natural. Stătea lângă cerşetoare pe treptele catedralei, când o franţuzoaică i-a pus în palmă 50 de eurocenţi. A doua zi, Ionela şi-a adus la „muncă” un păhărel din carton ca să adune bani. ”Încet – încet a început să vorbească cu mine. Eu strângeam bani lângă ea. A văzut că afacerea merge destul de bine. Mi-a spus că locuieşte la periferia oraşului, într-o rulotă. Familia ei era mărişoară, opt persoane. Făcea parte dintr-o comunitate de 40 – 45 de persoane. Mi-a spus că nu mai vor să se întoarcă în ţară”, povesteşte pentru „Adevărul” Ionela Gâlbău.
Când a venit seara, pe treptele catedralei şi-a făcut aparţia soţul cerşetoarei. Cei doi rromi au schimbat câteva cuvinte în limba rromani, după care, fără să ofere vreo explicaţie, femeia a luat paharul în care se aflau banii adunaţi de doctorandă şi a plecat. Ionela spune că nu a ripostat pentru că oricum nu avea de gând să păstreze monedele şi mărturiseşte că i se făcuse puţin teamă de bărbat.
Alţii locuiau într-un grajd dezafectat, erau două familii de vreo 25 de persoane. O organizaţie umanitară le oferea sprijin financiar cu condiţia să-şi trimită copiii la şcoală. Românca a reuşit cu greu sa fie acceptată. „Erau 20 – 25 de persoane într-o singură casă. Un ONG de acolo, care se ocupă cu minorităţile, le-a pus la dispoziţie această fermă, i-a racordat la curent electric, apă, iar ei locuiesc acolo de aproximativ şase ani”, a relatat Ionela. Bărbaţii celor două familii erau plecaţi toată ziua. Unele femei stăteau acasă, altele se duceau la cerşit. Copiii ştiau să scrie şi în franceză şi în română. Una dintre familii era condusă de o bulibaşă în vârstă de 60 de ani. „Am rămas într-o seară la familia respectivă. Era o familie curată, respectuoasă. Din familia respectivă doi tineri şi-au găsit servicii bune. Guvernul francez le-a dat o locuinţă. Ea era femeie de serviciu, iar el lucra în construcţii”, a mai spus Ionela.
Doctoranda a tras şi unele concluzii după cele patru luni petrecute în Franţa: „Am ajuns la concluzia că sunt şi rromii, ca şi românii de altfel, corecţi, curaţi, cinstiţi. Sunt şi rromi deschişi spre a cunoaşte, spre a te primi în casa lor şi a te omeni. Aspectele negative pe care le vedem în fiecare zi nu-s toate adevărate”.
